Românii din diaspora se implică mai mult în comunitățile de adopție decât în România. Un român stabilit în Marea Britanie oferă câteva explicații referitoare la acest fenomen.  

Un studiu realizat de Institutul Argument arată că românii plecați în străinătate sunt mai implicați în viața civică și socială a țării în care s-au stabilit, decât în România. Invitat în emisiunea "România are nevoie de tine, implică-te!", moderată de jurnalistul Bogdan Bolojan, Cristian Stîncanu, directorul organizației My Romania Community din Marea Britanie, a oferit câteva perspective asupra acestei realități întâlnită atât în diaspora, cât și în țară.  

"În primul rând, aceleași probleme le întâlnim și noi, cei care conducem organizații comunitare," a spus Stîncanu. "Conceptul de implicare civică nu este înțeles în esența lui. Nici eu nu l-am înțeles când am venit prima dată aici. Venisem din România cu 30 și mai bine de ani de democrație în curs, și cu toate problemele care au apărut de-a lungul acestui proces. Deși s-au făcut progrese, oamenii asociază încă orice implicare publică cu ceva negativ."

Această lipsă de încredere în autorități și în procesul democratic pare să fie o moștenire a sistemului politic din România, adânc înrădăcinată în percepțiile cetățenilor. "Mi-aduc aminte, și eu am trecut prin asta: 'Vrea să îmbogățească și ăsta', 'O veni să fure'. Această mentalitate, probabil din cauza lipsei de educație și a reticenței față de persoanele publice, continuă să influențeze comportamentele românilor," a adăugat Stîncanu.

Diferența de încredere între autoritățile centrale și cele locale
 

Un aspect evidențiat de Bogdan Bolojan este diferența de încredere între autoritățile locale și cele centrale. Studiul Institutului Argument arată că românii din diaspora au o mai mare încredere în instituțiile locale, precum primăria sau Consiliul Județean, decât în Guvernul sau Parlamentul de la București.

"La nivel local, ai posibilitatea să cunoști persoana respectivă, să vezi că este cineva din comunitate. Acest lucru creează un sentiment de apropiere și încredere, care lipsește la nivel central," a explicat Stîncanu.

În ciuda nemulțumirilor exprimate frecvent de cetățeni, schimbarea la nivel local rămâne dificilă. "Dacă întrebi pe stradă, toți sunt nemulțumiți de primar: 'Nu mai votez!', spun mulți. Dar, când vin alegerile, același primar rămâne în funcție pentru multe mandate. Foarte greu schimbi un primar," a remarcat Bolojan.

Ce este "mentalitatea de ghiocel"
 

Stîncanu a adus în discuție și o problemă profundă de mentalitate, pe care o numește "mentalitatea de ghiocel". "Este o teamă de a exprima puncte de vedere, de a comunica. Oamenii spun 'Nu mă bag, nu contează, nu poți schimba nimic'. Această atitudine se transmite de la o generație la alta, creând un ciclu de neimplicare civică," a explicat el.

Această lipsă de implicare nu se limitează doar la România. Conform lui Stîncanu, mulți români din diaspora, în special cei din generația 30+, păstrează aceeași teamă de a se implica în societate, chiar și după ce s-au stabilit în alte țări. "Este doar o chestiune de timp până când problemele de care te ferești acum să ajungă la ușa ta," a avertizat el.

În concluzie, Cristian Stîncanu subliniază importanța educației civice și a implicării, subliniind că neimplicarea are costuri mult mai mari pe termen lung. "Dacă vocea ta ar fi fost acolo de la început, chiar și într-o mică măsură, impactul ar fi fost mult mai mic decât atunci când ne implicăm doar după ce apare o criză."

Urmărește emisiunea integrală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News