Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ce avantaje și drepturi au românii începând cu aprilie 2024. Predoiu, anunțurile zilei despre Schengen
Foto: Agerpres
Ce a presupus dificilul proces de integrare treptată în zona Schengen și ce înseamnă pentru România? Aflăm de la Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
România intră în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene (Air Schengen) și maritime începând de duminică, 31 martie.
Ce avantaje și mai ales ce drepturi primesc românii începând din aprilie, atunci când vor călători în statele din Spațiul Schengen?
„În primul rând, exercitarea dreptului la libera circulație în Spațiul Schengen. Deocamdată, la frontierele aeriene și maritime, fără a mai fi controlați odată cu trecerea acestor frontiere. Sigur că dreptul la liberă călătorie este exercitat și în cadrul frontierei terestre, dar numai pe bază de controale.
Aș vrea, însă, să spun că până a ajunge în acel punct, s-au făcut eforturi considerabile vreme de mai bine de 12 ani. România este, de fapt pregătită pentru aderarea la Spațiul Schengen încă din anul 2010, pentru că, încă de atunci a luat măsuri de reorganizarea a forţelor la frontiera de stat, de combatere a migrației ilegale, de cooperare polițienească internațională, de implementare a legislației europene, de punerea la punct a unor sisteme de informații Schengen, a unui sistem de informații numit EURODAC pentru verificarea tranzitului de migranți.
Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile și funcționale. De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în acești 12 ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen și toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare.
Pe baza acestui efort din anii trecuţi, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relație de încredere, nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci și cu toate celelalte ministere de Interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, cu comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alți parteneri ai României.
Am făcut eforturi diplomatice și la nivelul Consiliului JAI și în relațiile cu Comisia Europeană și cu celelalte state membre și alţi parteneri ai României, pentru a ne impune aceste interese și aceste realizări în teren, pe baza combaterii migrației ilegale și în urma unei protecții a fontierei de stat de nivel maxim.
Pot, de asemenea, să evidențiez faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migrației ilegale și în domeniul situației privind azilul. Am contribuit la rândul nostru cu soluții în Consiliul JAI, în COREPER, în grupuri tehnice, pe construirea cadrului legislativ privind migrația și azilul. Pactul privind migrația și azilul a fost rezultatul și acordul semnificativ al României, ceea ce a demonstrat nu numai capacitatea tehnică din teren, ci și o expertiză în ce privește legislația și decizia politică și administrativă de a combate eficient migrația și de a reglementa azilul la standarde europene.
Ei bine, tot acest efort a fost încununat pe 30 decembrie 2023, printr-o decizie a Consiliului JAI, care a extins acquis-ul comunitar Schengen la frontierele aeriene și maritime. A fost un rezultat foarte bun, chiar dacă nu maximal, și cred că trebuie salutat și marcat ca atare”, a zis Cătălin Predoiu la Radio România Actualități.
„Diferența majoră față de anul trecut este că acum am devenit membri ai Spațiului Schengen și abordăm acest dosar mai departe din poziția de stat membru Schengen cu o altă influență, cu, dacă vreți, cu o altă poziție în rândul statelor membre europene.
Şi, așa cum aţi spus și dvs., noi continuăm. Ne concentrăm pe prevenirea și contracararea fluxurilor de migrație ilegală, a mișcărilor de migrație așa-zis secundare și a infracționalității transfrontaliere.
Am făcut nenumărate discuții, concrete, aplicate cu colegii miniștri din Austria, dar și din alte state membre ale UE, pentru a organiza echipe și a ne coordona eforturile, astfel încât nivelul de încredere să crească și rezultatele din teren să ne permită continuarea acestui demers până la extinderea acquis-ului și la frontierele terestre.
Noi am demarat încă din ianuarie măsurile de implementare pentru prima etapă, dar și pregătirea pentru etapa a doua.
Avem în continuare contacte permanente cu Comisia Europeană, cu statele vecine. Am stabilit cu Comisia Europeană continuarea, stabilizarea unor proiecte pilot, cu Serbia, spre exemplu, dar nu numai, ci şi cu toţi ceilalţi vecini. Luăm exemplu Serbia pentru că aici a fost un test. Inițial, exista o vulnerabilitate privind migrația ilegală pe frontiera noastră cu Serbia. Pot să spun că, în momentul acesta, practic, migraţia ilegală pe această frontieră a coborât la zero.
Avem în vedere activități în domeniul managementului frontierei și îmbunătățirea transferurilor pe baza Acordurilor Dublin. România, de altfel, are o poziţie fruntaşă pe partea ce privește eficienţa în aplicarea Acordurilor Dublin și ne propunem să menținem aceste standarde, fără îndoială. Noi construim în continuare parteneriate”, a mai zis ministrul.
Prin integrarea sa, România cu siguranță are beneficii
„Ideea de bază a Spaţiului Schengen o reprezintă garantarea dreptului la trecerea liberă a frontierei interne. Concret, în ceea ce privește frontierele aeriene și maritime, începând cu 31 martie anul acesta, persoanele care călătoresc către sau dinspre statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră.
O persoană care călătorește cu avionul, spre exemplu, de la București la Roma sau orice stat şi oraş european, membru al Spaţiului Schengen, nu va mai face obiectul verificărilor la frontieră, în aeroporturile de plecare şi de sosire. Rămân în aeroport controale de securitate care sunt obligatorii în orice țară, iar apoi pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare, fără a se mai opri la ghişeele Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor.
Pe de altă parte, este important să adaug și să subliniez faptul că personalul Ministerului Afacerilor Interne, Poliţia de Frontieră, va fi prezent permanent în incinta aeroporturilor și porturilor, și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și aleatorii, inopinate, pentru a verifica situația legală a persoanelor, ori de câte ori există indicii, aparenţe, suspiciuni sau informații despre posibile fapte ilegale”, a mai zis Cătălin Predoiu.
Eventuale riscuri pe care le poate presupune ridicarea controalelor la frontieră pentru zona Schengen
„Deși nu mai există aceste controale, Poliția de Frontieră își menține vigilenta și ori de câte ori avem informații sau indicii, suspiciuni că există posibilitatea trecerii frauduloase a frontierei, vor fi efectuate aceste controale, aleatoriu cum spuneam, pe baza acestor informații, pe baza acestor suspiciuni, strict acolo unde este cazul, acolo unde avem astfel de indicii și informații.
Nu e vorba de un control sistemic, este vorba de un control care se face pentru împiedicarea trecerii frauduloase a frontierei şi este în conformitate şi în concordanţă cu Codurile Schengen, cu regulile privind acquis-ul comunitar Schengen. Şi în alte state se fac astfel de controale”, a mai zis Predoiu.
„Am construit anul trecut momentul integrării. Nu am vorbit niciodată de fixarea unui anumit moment, pentru că, acesta nu depinde doar de autoritățile române. (...)
Conform tratatelor, este o decizie politică ce se ia în consens, deci este vorba de toate statele membre care vor exercita un drept de de vot. Asta presupune un efort de construcție permanent, un efort de construcție organizat, canale pe care le-am construit, relații de încredere pe care le menținem, le construim permanent și pe care le vom extinde, așa cum am făcut-o anul trecut.
Şi fără îndoială că ne dorim cât mai rapid acest moment. Există semne pozitive. Doresc să susţin, ca și anul trecut, o abordare concentrată pe rezultat, concentrată pe muncă, optimistă, dar echilibrată în același timp, pentru că nu doresc să creez așteptări (…).
Ce pot să spun este că în acest moment atât pe partea operativă, de protecție a frontierei și combatere a migraţiei ilegale, în cooperare cu alte poliții naționale, inclusiv Austria, în combaterea infracționalității transfrontaliere şi, pe de altă parte, pe tărâm diplomatic, noi avem un contact și lucrăm permanent. Săptămânal avem contacte, operaţiuni, schimburi de informaţii. Mă văd foarte des cu ministrul austriac, cu alţi miniştri…”, a mai spus ministrul Afacerilor Interne.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
