Shiba Inu
În traducere din japoneză, Shiba Inu înseamnă: câine mic.
Shiba Inu este cel mai mic câine din Japonia și cea mai veche dintre rasele japoneze. Shiba Inu are o înfățișare neschimbata de 1800 ani și este numit și câine de desiș, pentru că era folosit la vânătoarea păsărilor. Astăzi, Shiba Inu este folosit mai mult ca animal de companie.
Este un câine de talie mică spre mediu, cu aspect asemănător unei vulpi, cu un corp musculos și robust. Capul este proporțional cu corpul, fruntea este lată cu stop moderat, bot conic, maxilare puternice și nas negru. Ochii sunt mici, ovali, de culoare închisă, urechile sunt mici, distanțate, triunghiulare, ridicate, iar coada este de lungime medie, stufoasă și ținută pe spate. Blana este dublă, cu un prim strat des, scurt, pufos și un strat exterior cu un păr scurt, aspru, drept.
Cele mai des întâlnite culori sunt: roșu, roșu cu zone albe, negru, alb, negru cu cafeniu, sare și piper.
În ceea ce privește personalitatea unui Shiba Inu, el este un câine inteligent, curios, alert, vioi, plin de viață, vesel și vigilent. Uneori independent, îi mai place să plece singur. Un Shiba Inu este afectuos și devotat stăpânului său, nu are probleme cu copiii și este un pic rezervat cu străinii. Se înțelege cu alți câini și alte animale.
Blana unui Shiba Inu are nevoie de periaj ocazional, mai des doar în perioadele de năpârlire.
Este un câine care se adaptează ușor atât la curte, cât și la apartament și are un nivel mediu de activitate, motiv pentru care se va adapta ușor unui stăpân mai puțin activ.
Îi plac plimbările lungi, are nevoie de socializare și dresaj.
Cu toate că este încăpățânat, un Shiba Inu este ușor de dresat pentru că este inteligent și ascultător. Are nevoie de un program de dresaj variat pentru a nu se plictisi.
Akita Inu
Venind tot din Japonia, Akita Inu este o rasă ce a fost creata în secolul al XVII-lea pentru vânătoarea de urși în provincia Akita din nord-estul Japoniei. Acești câini sunt considerați simbolul național al țării lor. Akita Inu este una din cele șapte rase declarate monumente ale naturii în Japonia și au avut multe utilizări: pentru aport, de companie, de pază.
Aceasta rasă a devenit celebră odată cu promovarea sa într-un film cu o poveste emoționantă și impresionantă, "Hachiko", care își conducea zilnic stăpânul la gara și înapoi și care și-a așteptat stăpânul mort pe peron ani de zile, în speranța că într-o zi, stăpânul său se va întoarce.
Akita Inu este un câine de talie mare, solid, armonions, musculos, cu o înfățișare impunătoare, ce dă impresia unei mari distincții, datorită unei perfecte simetrii. Corpul este un pic mai lung decât înalt, cu un piept proeminent și lat. Capul este proporțional cu corpul, turtit între urechi, maxilare puternice, pătrate. Ochii sunt mici, adânciți în orbite și de culoare căprui-închis. Urechile sunt mici, triunghiulare, rotunjite la vârf și purtate ridicat. Coada este de lungime medie, stufoasă și purtată pe spate sau lateral în buclă. Blana este dublă cu un prim strat des, scurt, pufos și un strat exterior format din păr drept, aspru, scurt. Culorile sunt diverse: roșu, alb, tigrat, cenușiu, negru-vărgat.
În ceea ce privește personalitatea, un Akita Inu este un câine inteligent, mândru, destul de curajos, ascultător, echilibrat, cu un puternic instinct de vânătoare, uneori independent și chiar dominant.
Akita Inu nu latră foarte mult.
Este foarte devotat stăpânului, este protector cu copiii și îi accepta dacă nu îl necăjesc. Sunt rezervați și neîncrezători față de străini, iar în ceea ce privește alte animale, trebuie învățați de mici să se adapteze, pentru a nu deveni dominanți.
Blana acestei rase necesită un periaj mai des în perioada de năpârlire.
Este un câine rezistent la intemperii și se simte bine în aer liber alături de un stăpân cu experiență în creșterea câinilor. Are nevoie de spațiu îngrădit pentru a nu pleca la vânătoare când simte mirosul vânatului, de botniță când iese pe stradă, pentru a nu ataca alți câini, asta în special dacă nu a fost învățat să stea cu alte animale.
Dresajul unui Akita Inu trebuie făcut de către o persoană cu experiență, sigură pe ea iar dresajul sa fie ferm, consecvent, variat pentru a nu se plictisi, potrivit infocaini.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol