Marea Britanie trebuie să taxeze sarea în același mod în care taxează zahărul, susțin mai multe voci din lumea medicală.

Guvernul ar trebui să introducă o taxă pentru a reduce atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale și să abordeze conținutul ridicat de sare al alimentelor ambalate, sfătuiește BHF.

Fundația Britanică a Inimii (BHF) a cerut marți guvernului să taxeze nivelurile ridicate de sare în încercarea de a forța firmele și magazinele alimentare să nu mai adauge cantități atât de mari din aceasta la produsele lor.

Multe produse alimentare, cum ar fi cerealele pentru micul dejun, produsele din carne, brânza și mâncărurile pe bază de cartofi conțin ceea ce BHF a spus că sunt niveluri îngrijorător de ridicate de sare. Dar și alte tipuri de alimente care sunt considerate destul de sănătoase, cum ar fi mâncărurile din pește și legumele din conserve, includ adesea multă sare.

Consumul de sare pe cap de locuitor a scăzut în Marea Britanie la începutul anilor 2000 de la peste 9 g la 8,1 g pe zi, când Agenția pentru Standarde Alimentare de atunci le-a transmis producătorilor de alimente să reducă cantitatea pe care o foloseau, folosind o abordare dură lăudată de medici și de experții în sănătate publică. 

Cu toate acestea, progresul în atingerea obiectivului guvernului de 6 g pe zi s-a oprit în jurul anului 2010, când guvernul de coaliție condus de conservatori a început să se bazeze pe faptul că firmele reduc sarea în mod voluntar.

Sarea contribuie major la hipertensiunea arterială, principala cauză a atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale, care  provoacă pierderea a zeci de mii de vieți pe an.

Public Health England a estimat că 85% din sarea pe care oamenii o ingerează este deja în alimente înaine de cumpărare, iar consumatorii ar trebui să adauge doar celelalte 15% în timpul gătitului sau la masă.

„Progresele în reducerea sării din alimentele pe care le mâncăm au ​​stagnat în ultimii ani, așa că guvernul trebuie să ia lecții din succesul taxei din industria băuturilor răcoritoare. Pur și simplu trebuie să fim mai curajoși și să acționăm acum dacă vrem să depășim această problemă mortală”, a spus Dr. Charmaine Griffiths, directorul executiv al BHF.

O nouă taxă pe sare ar ajuta guvernul să-și atingă ambiția ca oamenii să obțină un plus de încă cinci ani la speranța de viață, până în 2035, a adăugat ea. În plus, ar putea duce la deficit de 1,4 milioane de persoane care trăiesc cu hipertensiune arterială. Totodată, ar putea preveni 49.000 de accidente vasculare cerebrale și 1.235.000 de cazuri de boli de inimă până în 2035, potrivit unei noi analize realizate de Health Lumen pentru BHF.

Atenție la consumul de sare! Cătălina Arsenescu Georgescu: Noi consumăm o lingură. Copiii să învețe să nu mai pună solnița pe masă

Cătălina Arsenescu Georgescu (Universitatea de Medicina și Farmacie ”Gr.T.Popa”, Iasi) a fost prezentă la conferința „Cardiologie. Știi cât mai are de trăit inima ta?”, organizată de DC News, unde a vorbit despre importanța educației sanitare.

„Vârsta noastră reală este vârsta vaselor de sânge și doar noi putem să administrăm această vârstă, pentru că greșelile le facem noi, cu bună știință. Aș vrea să menționez că toate progresele, pe care nu le putem nega, au dus la o creștere a speranței de viață, chiar cu ani buni, între 5 și 10 ani”, a spus Cătălina Arsenescu Georgescu.

„Haideți să ne gândim, în țările nordice avem o speranță de viață medie de 80-85 de ani. Noi suntem pe la 70-75 de ani, cu o diferență de gen care, din păcate îi dezavantajează pe bărbați”, a spus Cătălina Arsenescu Georgescu, adăugând: „Dar de ce greșim? Progresele în lumea medicală se întâmplă peste tot, ajungem să spunem că speranța de viață este importantă, dar ce valoare mai are aceasta dacă nu avem o calitate a vieții pe măsură? Calitatea vieții înseamnă că te poți bucura de tot ce înseamnă o viață frumoasă, dar lucrurile acestea le delimităm noi înșine.”

„Aici intervine educația medicală care trebuie să crească și să înceapă chiar din școală. Nu este o vorbă în vânt, educația sanitară, educația medicală, direcționată, trebuie să existe încă din școală”, a subliniat Cătălina Arsenescu Georgescu.

„Legat de taxarea sării, noi în mod normal ar trebui să consumăm mai puțin de o linguriță, în timp ce noi consumăm o lingură de sare. Gândiți-vă la această diferență! Așa ajungem la educația sanitară, unde copiii trebuie să învețe să nu mai pună solnița pe masă, să nu mai adauge în mâncare, deci să nu mai facă gesturile pe care le văd la părinți. Totodată, dacă copilul vede că părintele este sedentar, așa va face și el, iar dacă părintele nu va duce copilul la o piscină sau undeva să facă sport, așa se va obișnui copilul. La școală lucrurile se pot corecta foarte bine”, a concluzionat Cătălina Arsenescu Georgescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News