Tabletă
Desktop
Data publicării:
Răsturnare de situație cu votul tinerilor. E o premieră absolută la alegerile prezidențiale 2024 / video
Autor: DCNews Team | Categorie: Stiri
Vot prezidențiale 2024
Sociologul Remus Ștefureac a discutat, la DCNews, despre alegerile parlamentare de anul acesta și vine cu câteva observații privind prezența la vot.
Până la ora 15,00, au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 32,02% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, dintre care 50,1% sunt femei şi 49,9% bărbaţi, a anunţat Biroul Electoral Central (BEC).
”În dimineața aceasta, prezența la vot a fost semnificativ mai redusă decât la alegerile prezidențiale din 2019 și semnificativ sub alegerile europarlamentare de anul acesta, desfășurate vara. Totuși, pe parcursul zilei, prezența la vot a accelerat, prezența fiind aproape de turul 1 de la prezidențialele din 2019”.
O altă particularitate este că urbanul este mai interesat de alegerile acestea decât de europarlamentare, a precizat Ștefureac.
Într-adevăr, potrivit BEC, în mediul urban, prezenţa este de 33,64%, iar în mediul rural - 29,93%.
”Alegătorii din mediul urban sunt deja mai interesați acum (ora 15) decât erau la europarlamentare, acum șase luni și se apropie de cifrele din 2019. Pare că se recuperează, dar nu știm sigur dacă se va păstra această tendință de creștere”, arată sociologul.
Prezența la vot în rural, mai mică în sezonul rece
E foarte posibil să avem o prezență la vot spre 50% în primul tur, estimează sociologul Remus Ștefureac.
”Prezența la vot este legată și de sezon. Sezonul rece dezavantajează puțin ruralul și vom vedea spre seară că se întunecă mai repede, e mai complicat. În urban, te miști un pic mai ușor”.
Cu toate acestea, sociologul nu exclude posibilitatea ca prezența la vot să scadă din nou spre seară, chiar și în mediul urban.
”Vom vedea dacă rata prezența la vot va scădea spre seară, având în vedere vremea foarte rece. Urmărim în timp real distribuția urban-rural”, explică Remus Ștefureac.
De asemenea, rămâne de văzut cât de bine se mobilizează structurile de partid, așa cum spune legenda.
”E posibil ca mobilizarea să nu aibă legătură cu această capacitate a partidelor de mobilizare, iar uneori poate supraevaluăm acest tip de capacitate de mobilizare”, subliniază sociologul.
„Practic, spuneți că nu se mai respectă tradiția, au venit tinerii în număr mare”, punctează Val Vâlcu.
„Ce observăm, încă o dată, este că în această categorie a tinerilor de 18-24 de ani intră foarte mulți votanți în premieră - first-time voters, cum spun americanii.
Intră votanți care, sigur, își exercită acest drept pentru prima oară și este realmente îmbucurător să vedem categoria 18-24 de ani. Asta înseamnă că cei mai mulți dintre ei, în 2019, nu aveau dreptul să voteze, nu au votat la alegerile prezidențiale.
Iată că vedem, încă o dată, în proporție mai mare decât tinerii de 25-30 de ani, chiar semnificativ mai mare, în condițiile în care, repet, această categorie demografică este ceva mai puțin numeroasă decât categoria următoare.
Deci acești votanți care se prezintă pentru prima dată la urme sunt mai harnici decât colegii lor tineri, dar care au poate ceva experiență mai largă cu votul și cred că e un lucru îmbucurător.
Realmente, cred că e un lucru îmbucurător. Nu știu acum dacă acest comportament e stimulat de... campania intensă pe rețelele sociale sau dacă e stimulat de o responsabilitate mai mare.
Chiar nu avem aceste explicații în acest moment, dar va merita să discutăm despre ele, merită chiar să facem niște studii pe acest subiect, pentru că, la final, de modul în care tinerele generații înțeleg să-și asume acest tip de responsabilitate, de participare politică, va depinde, până la urmă, regenerarea sistemului nostru politic și legitimitatea liderilor despre care vorbim, care nu poate fi ancorată doar în anumite categorii obișnuite, tradiționale, să se prezinte la vot - mă refer la vârstnici -, ci trebuie ancorată pe întreg spectrul de vârstă”, spune sociologul.
Potrivit datelor disponibile la ora 15, prezenţa la vot pe grupe de vârstă se prezintă astfel: 6,91% - alegători cu vârsta între 18 - 24 de ani; 11,42% - alegători cu vârsta între 25 - 34 de ani; 16,22% - alegători cu vârsta între 35 - 44 de ani; 38,31% - alegători cu vârsta între 45 - 64 de ani; 27,14% - alegători cu vârsta peste 65 de ani.
De asemenea, amintim că, în diaspora, până la ora 15,00 au votat în diaspora 492.940 de alegători pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Următoarea comunicare a Biroului Electoral Central privind prezenţa la alegeri va fi la ora 21,30.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
