„Aceste riscuri climatice cresc mai repede decât capacitatea noastră de adaptare la nivel societal”, a declarat Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al AEM, într-un comunicat, relatat de AP.

Raportul a identificat 36 de riscuri climatice majore pentru continent, cum ar fi amenințări la adresa ecosistemelor, economiilor, sănătății și sistemelor alimentare, iar pentru peste jumătate dintre acestea este necesară o acțiune mai fermă chiar acum. Raportul clasifică opt dintre ele ca necesitând o atenție urgentă - precum conservarea ecosistemelor, protejarea oamenilor împotriva caniculei, protejarea populației și infrastructurii de inundații și incendii de amploare, precum și asigurarea fondurilor de ajutor pentru dezastre.

Raportul susține că Europa este continentul cu încălzirea cea mai rapidă din lume, temperatura crescând de două ori mai repede decât în ​​alte regiuni din anii 1980. Căldura a fost asociată cu ploi mai intense și inundații, iar raportul prezice scăderi ale precipitațiilor și secete mai severe în sudul Europei. Fără o acțiune urgentă și hotărâtă, avertizează raportul, multe dintre riscurile climatice identificate ar putea deveni catastrofale. Pentru a reduce riscurile climatice și a îmbunătăți adaptarea la încălzire, raportul recomandă ca UE și statele membre să colaboreze cu organisme regionale și locale.

Raportul este „un puternic semnal de alarmă” pentru continent, a declarat Manon Dufour, directorul pentru Bruxelles al grupului de reflecție privind clima E3G, și ar putea avea implicații pentru politicile climatice atât la nivel european, cât și național.

La nivel european, Dufour a spus că raportul ar putea „deschide ochii” liderilor europeni care în prezent sunt cel mai preocupați de probleme de securitate, deoarece clima poate afecta securitatea economică și energetică.

La nivel național, Dufour a declarat că ministerele de finanțe, în special, ar trebui să fie stimulate de raport „să facă din rezistența economică și socială o prioritate cheie”. Ea a menționat constatarea raportului conform căreia pierderile economice din cauza caniculei și inundațiilor ar putea ajunge la 1 trilion de euro pe an până la sfârșitul secolului.

Sven Harmeling, șeful departamentului de climă de la Climate Action Network Europe, a spus că raportul arată de ce este atât de importantă adaptarea simultană la extremele meteorologice și reducerea drastică a emisiilor în linie cu Acordul de la Paris, care își propune să limiteze încălzirea la 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit).

Harmeling a spus că Europa „poate face mai mult, chiar până în 2030”, pentru a reduce emisiile provenite din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor, și poate, de asemenea, să își intensifice investițiile în adaptarea la schimbările climatice, în special prin conservarea ecosistemelor precum zonele umede și pădurile care pot atât absorbi carbon, cât și acționa ca bariere naturale împotriva vremii extreme.

El a cerut ca orice efort de reducere a impactului încălzirii „trebuie să ofere beneficii sociale și economice pentru toți”.

Silvia Pastorelli, militantă pentru climă la Greenpeace UE, a fost de acord, adăugând că blocul ar trebui să își concentreze programele de rezistență, cum ar fi renovarea locuințelor pentru a ajuta la încălzire pe timp de iarnă și răcire pe timp de vară, pe cele mai vulnerabile comunități.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News