Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cancerul, tratat cu celule din propriul corp. Prof.dr. Alina Tănase: Strict personalizat, nu poate fi dat altcuiva
Sursa: Pexels
Prof.dr. Alina Tănase, medic primar hematolog specializat în transplant medular, a vorbit la Academia de Sănătate despre o nouă metodă de tratament în cazul cancerului. Tratamentul este personalizat pe fiecare pacient.
Este vorba despre tratamentul cu celule CAR-T Cells - Chimeric antigen receptor T cells (Receptor de antigen chimeric, n.r.).
"Tratamentul în cancer s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Imunoterapia a câştigat mult teren. Generic vorbind, înseamnă că folosim celulele imune ale organismului să intervină în procesul anti-cancer. Limfocitele, până acum, erau activate prin diferite medicamente, care făceau ca limfocitul T al organismului să devină activ şi să distrugă celula canceroasă. Ce e diferit cu aceste celule CAR-T este că limfocitele sunt extrase din organism, modificate genetic şi apoi reintroduse. Nu mai vorbim de medicamente care activează aceste limfocite, ci de ale noastre, recoltate, modificate şi reintroduse pe post de medicament în organism. Asta schimbă cu totul tipul de tratament şi principiul terapeutic în bolile hematologice maligne. Este un prototip de terapie personalizată, în condiţiile în care limfocitele noastre proprii sunt modificate, sunt învăţate să recunoască doar celula tumorală, şi după ce sunt învăţate şi apoi repurificate, sunt administrate pacientului de la care au plecat. Chiar dacă este un medicament, este strict personalizat, nu poate fi administrat altcuiva. Este un vis pentru tratamentul oricărei boli maligne", a declarat prof. dr. Alina Tănase la Academia de Sănătate.
Primul pacient ales nu a avut NICIUN donator. Nu a apucat să primească terapia
"Primul pacient pe care l-am ales în România a fost un pacient de 18 ani cu leucemie acută limfoplastică, care nu a răspuns la niciun fel de tratament citostatic. În plus, nu a răspuns nici la terapia imunologică cu terapii inovative primite după. În leucemia acută limfoplastică se pot da alte linii de tratament care par că răspund şi oferă pacientului o scurtă perioadă de remisiune completă, ca să poată merge la transplant. Nu a fost cazul pacientului nostru, el nu a avut niciun fel de donator, nici în familie, nici în registru. Pacientul nu a reuşit să treacă acest timp de când au fost recoltate celulele şi până la întoarcerea lor. Boala a fost atât de agresivă încât pacientul nu a reuşit să treacă. Nu am găsit donator în niciun registru, atât de rar era fenotipul său. Aproape un an am căutat", a mai punctat specialistul.
"După ce s-au recoltat limfocitele, pacientul a reînceput tratamentul. Leucemia acută avansează de la o zi la alta, are o rată de creştere foarte mare. Era obligatoriu să începem tratamentul, el a reînceput tratamentul cu un tip de terapie cu doză mare, în speranţa că ţinem boala pe loc până primim aceste celule. Pacientul a primit chimioterapie, a intrat în aplazie post-chimioterapie, a durat săptămâni asta. În timpul acestor săptămâni, pacientul a făcut o infecţie şi o sângerare cerebrală şi, din păcate, nu a trecut mai departe. Celulele nu au fost prelucrate, noi am anulat în momentul în care starea pacientului s-a degradat şi am ştiut că nu va putea trece acest timp", a continuat dr. Tănase.
Diferenţe între transplant şi celule CAR-T
Întrebată care este diferenţa între transplant şi celulele CAR-T, prof.dr. Alina Tănase a spus că "diferenţa este că pacientul trebuie să fie în remisiune când se intră la transplant, ceea ce nu se întâmplă în CAR-T. Pacientul nu a avut donator, a avut o perioadă scurtă de remisiune, dar nu am găsit donator. A fost un caz foarte special în care pur şi simplu nu s-a găsit donator. Dacă ar fi fost în remisiune şi am fi avut donator, da, indicaţia era să mergem la transplant şi dacă revenea după transplant, atunci indicaţia clară era de CAR-T. Mereu subliniez această diferenţă, pentru că niciodată nu putem intra cu un pacient la transplant, dacă are boală progresivă. Putem, dar rezultate sunt nefavorabile, iar pe termen lung supravieţuirea este foarte mică, tinzând spre zero. Transplantul, de fapt, mizează pe efectul imunologic al limfocitelor din grefă. Şi asta are nevoie de timp, 40-60, chiar 80 de zile. Dacă boala este progresivă, nu are timp să primească efectul imunologic al grefei. Asta nu se aplică în cazul terapiilor celulare. Avem alţi trei pacienţi propuşi şi la care comisia de terapii celulare a MS a dat aviz, un copil şi doi adulţi, şi sperăm că putem merge mai departe cu această procedură".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
