În anul centenar, România nu se poate lăuda cu multe proiecte spectaculoase de investiții, cu mari realizări în infrastructură. Catedrala Neamului din București, având o dimensiune simbolic-religioasă și un potențial turistic, este un proiect ce poate fi finalizat în acest an. Celălalt, magistrala BRUA faza 1, construită și operată de SNTGN Transgaz SA, a fost demarat anul acesta și are ca termen de finalizare anul 2019. Acesta are, pe lângă impactul economic semnificativ și un rol strategic indiscutabil, care depășește granițele țării noastre, asigurând creșterea importanței sale în regiune și la nivel continental.

Magistrala de transport a gazelor naturale între România, Bulgaria, Ungaria și Austria (BRUA) face parte din ansamblul de măsuri menit să reducă dependența de gazele rusești și implicit influența Rusiei în politicile energetice europene.  Importanța BRUA a fost consacrată la nivel european prin atribuirea statutului de proiect de interes comun. Proiectul BRUA a fost inclus pe Lista proiectelor de interes comun începând cu anul 2013, când a fost adoptată prima astfel de Listă a Uniunii Europene. Ca urmare, finanțarea construcției în valoare de 478,6 milioane  euro va fi realizată în principal din credite BERD și BEI, inclusiv printr-un grant nerambursabil în valoare de 179,6 milioane euro, oferit de Uniunea Europeană. Faza a II-a a construcției va mai însemna încă 68,8 milioane  euro și are termen de realizare anul 2022.

 Dialog cu comunitatea

Magistrala BRUA va traversa 79 de municipalități, prin 10 județe și va include noi Stații de Comprimare Gaze (SCG) la Podișor, Bibești și Jupa. Ca urmare, Transgaz a realizat consultări publice în toate aceste localități și a deschis mai multe linii de dialog cu comunitățile aflate pe traseul proiectului. Marea majoritate a locuitorilor din zonele pe care le traversează magistrala au înțeles importanța acestui obiectiv strategic al României, ca și avantajele directe pe care le pot avea odată cu dezvoltarea investiției. Este drept că unii proprietari de terenuri sperau la compensații mai mari pentru pierderea de recoltă cauzată la momentul îngropării conductei în pământ. Acestea sunt, însă, limitate prin lege, dar Transgaz va interveni suplimentar, la nivelul comunităților, sprijinind dotarea școlilor, cabinetelor medicale și obiectivelor culturale.

Siguranță energetică, dezvoltare comunitară

Care sunt principalele argumente în favoarea acestui proiect? Pe scurt, interconectarea operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Austria are, în sistemul energetic, rolul pe care, în transporturi, l-ar avea o autostradă ce ar lega cele patru țări.  Proiectul contribuie la independență energetică, având un rol strategic, la nivel zonal și european. Investiția folosește bani europeni, crează locuri de muncă, aduce resurse pentru comunitatea locală și asigură dezvoltarea zonală și națională. Pe lângă siguranţa în aprovizionarea cu gaze naturale rutele diferite de transport a gazului înseamnă mai mulți furnizori, deci crește competiția și scad prețurile.

Realizarea infrastructurii BRUA Faza 1 va ridica nivelul de securitate energetică a României prin asigurarea, în perspectivă, a accesului la surse şi rute diversificate pentru aprovizionarea cu gaze şi a interconectării la piaţa energetică regională şi europeană. De asemenea, realizarea acestei infrastructuri va deschide noi oportunităţi pentru implicarea furnizorilor de echipamente şi servicii energetice din România şi din restul Europei şi va asigura crearea de noi locuri de muncă pentru lucrările de execuţie şi pentru exploatare pe teritoriul României.

Locuri de muncă, dezvoltare economică

Noile locuri de muncă sunt create atât pe perioada de construcţie, cât şi pe perioada operării, studiile arătând că vor fi generate circa 4000 de noi locuri de muncă, în total. Ca urmare, va creşte cererea de bunuri de consum, cu efect stimulativ asupra economiei și vor fi atrase venituri suplimentare la bugetul statului.

Se estimează că economia locală se va dezvolta prin creşterea valorii terenurilor aflate în apropierea noii conducte şi creşterea numărului de gospodării sau agenţi economici ce se pot racorda la reţeaua de gaze naturale.

Un impact pozitiv va avea construcția și asupra unor operatori de turism de la nivel local prin contractarea de servicii de cazare în zona lucrărilor pentru echipele responsabile de implementarea şi execuţia proiectului. Pe orizontală se va realiza stimularea altor investiţii şi a afacerilor conexe (producători/distribuitori de materii prime, materiale, utilaje/echipamente şi servicii necesare implementării proiectului). Taxele plătite de Proiect vor fi potențial benefice pentru investiții în îmbunătățirea serviciilor sociale și bunăstarea comunității. Transgaz s-a angajat să încerce maximizarea impactului pozitiv prin recomandarea către contractori să folosească forța de muncă locală ce este disponibilă în timpul perioadei de construcție.

Reducerea impactului asupra mediului

Proiectul are impact și în ceea ce privește mediul înconjurător, contribuind la reducerea poluării și o economie mai sustenabilă, care folosește combustibil mai puțin poluant.

În ceea ce privește construcția, conducta va traversa în principal terenuri arabile, livezi, pajiști, păduri sau terenuri neproductive, peste 70% din traseu traversând zone agricole și mai puțin de 10% zone construite. De asemenea, circa două treimi din traseu vor urma infrastructura existentă, cu mici digresiuni în special din cauza unor motive de mediu sau sociale. Se preconizează că Proiectul va genera pierderea definitivă a mai puțin de 20 de hectare de teren, necesare pentru stațiile de comprimare a gazului, stații de robinete de secționare și drumuri de acces.

Conducta a fost proiectată cu respectarea cerințelor Ordinului ANRE nr. 118/2013: “Reglementări tehnice pentru proiectarea și execuția de conducte de transport gaze " îngropate la o adâncime de 1,00 m sub nivelul solului, crescând până la cel puțin 1,50 m la punctele de traversare. De asemenea proiectul este conform Codului pentru Proiectare Seismică (P 100 - 1/2013) și va folosi o tehnică de supraveghere electronică “SCADA“ pentru monitorizarea integrității structurale.

Au fost analizate mai multe opțiuni de traseu pentru a identifica varianta cea mai scurtă dar și cea mai practică și care urmărește cât mai mult posibil infrastructura existentă. Traversarea munților Carpați (zona cea mai complicată din punct de vedere tehnic și cea mai delicată) a fost analizată cu deosebită atenție alegându-se varianta cu cea mai redusă amprentă asupra mediului. De asemenea, s-a avut în vedere minimizarea lucrărilor de construcție din siturile Natura 2000.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News