Data actualizării: 28.03.2025 18:06
Data publicării: 28.03.2025 18:06

Ce este boala de reflux gastroesofagian și ce tratamente există

Autor: Editor Team | Categorie: Stiri

Sursa foto: Shutterstock

Ce este refluxul gastroesofagian? Refluxul gastroesofagian, cunoscut și sub denumirea de reflux acid, este o afecțiune digestivă care apare atunci când conținutul stomacului, inclusiv acidul gastric, se întoarce în esofag.

În mod normal, acest fenomen este împiedicat de mecanismele antireflux naturale pe care le avem dar, atunci când ele nu mai funcționează corect, apare refluxul, cu simptomele și complicațiile asociate.

Refluxul gastroesofagian poate fi de două tipuri:

fiziologic – apare ocazional, mai ales după mese; nu dă simptome severe sau leziuni esofagiene
patologic – reflux frecvent care provoacă simptome deranjante (arsuri, regurgitare) și, uneori, leziuni ale mucoasei esofagiene

Cauzele refluxului gastroesofagian

Principalul factor care determină refluxul este disfuncția a sfincterului esofagian inferior. Acest sfincter este de fapt un mușchi ce funcționează ca o valvă între esofag și stomac, și se închide ermetic după ce alimentele ajung în stomac, prevenind astfel refluxul. Când sfincterul esofagian nu mai funcționează corect, apare refluxul gastroesofagian, iar cauzele care determină disfuncția sa pot include:

relaxarea inadecvată sau slăbirea tonusului muscular al sfincterului – pot apărea din cauza hipertensiunii intraabdominale (în obezitate, sarcină), din cauza fumatului, alcoolului sau consumului de anumite alimente
hernia hiatală – constă în deplasarea porțiunii superioare a stomacului în cavitatea toracică, ceea ce afectează funcția sfincterului
tulburări de motilitate esofagiană – când apar defecte în curățarea acidului prin peristaltismul esofagian
factori gastrici – hipersecreție acidă, întârzieri în golirea conținutului stomacal

Factori de risc ai refluxului gastroesofagian

Există mai mulți factori de risc ce pot contribui la apariția refluxului, iar înțelegerea acestora este esențială pentru prevenirea și gestionarea eficientă a simptomelor.

Unul dintre principalii factori de risc este obezitatea. Excesul de greutate poate exercita o presiune mai mare asupra abdomenului, ceea ce duce la relaxarea sfincterului esofagian, favorizând astfel refluxul acid. Studiile au arătat că și o pierdere mică în greutate poate reduce semnificativ simptomele refluxului gastroesofagian.

O presiune crescută asupra abdomenului apare și în sarcină, și în cazul purtării de haine strâmte – alți factori de risc pentru apariția refluxului.

Un alt factor de risc important este dieta. Anumite alimente și băuturi pot agrava simptomele refluxului. De exemplu, alimentele picante, grase sau prăjite, ciocolata, cafeaua, băuturile carbogazoase, pot provoca iritații ale esofagului și pot stimula secreția de acid gastric. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate slăbi sfincterul esofagian, facilitând astfel refluxul.

Stresul și anxietatea sunt și ele factori de risc pentru apariția refluxului. Stresul cronic poate influența funcția sistemului digestiv, conducând la o secreție crescută de acid gastric și la o motilitate intestinală afectată.

Fumatul este un alt factor de risc semnificativ. Nicotina poate slăbi sfincterul esofagian, ceea ce facilitează refluxul. În plus, fumatul poate afecta producția de salivă, care are rol protector asupra esofagului. Renunțarea la fumat poate aduce îmbunătățiri notabile în simptomele acestei afecțiuni.

Și consumul de medicamente, precum antiinflamatoarele, relaxantele musculare, unele medicamente pentru tensiune, poate contribui la apariția refluxului.

Nu în ultimul rând, vârsta reprezintă un alt factor deoarece, pe măsură ce înaintăm în vârstă, tonusul muscular al sfincterului esofagian poate slăbi, crescând riscul de reflux.

Simptomele refluxului gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian se poate manifesta prin simptome digestive și extra-digestive, datorate prezenței acidului gastric în esofag și iritării mucoasei, iar cele mai comune simptome pot include:

arsură retrosternală (pirozis) – o senzație de arsură care se simte de obicei în piept și poate radia spre gât sau spate, agravată după mese, la culcare sau în poziție înclinată
regurgitare acidă – gust acru sau amar, însoțit uneori de revenirea conținutului gastric în gură
dificultăți la înghițire (disfagie) – o senzație de blocaj sau de disconfort în gât sau în piept la înghițirea alimentelor
hipersalivație – producția excesivă de salivă, ca răspuns la iritația esofagiană
tuse cronică – o tuse persistentă, cel mai adesea seacă
răgușeală – schimbarea vocii sau răgușeala pot apărea din cauza iritației gâtului
greață – o senzație intensă de disconfort abdominal, care poate duce la greață
senzație de nod în gât
halenă – respirație urât mirositoare, care poate apărea din cauza acidului gastric

Simptomele pot varia în intensitate și frecvență, iar unele persoane pot experimenta simptome atipice, cum ar fi dureri de spate, dureri în maxilar, sau dureri toracice necardiace (asemănătoare celor din infarct, dar fără cauză cardiacă).

Complicații

Deși multe persoane pot experimenta ocazional simptome, fără a necesita tratament medical, refluxul gastroesofagian cronic poate duce la o serie de complicații severe, care afectează calitatea vieții și sănătatea generală a pacientului.

Una dintre cele mai frecvente complicații este esofagita, o inflamație a mucoasei esofagului, cauzată de expunerea repetată la acidul gastric. Aceasta poate provoca dureri intense la înghițire și poate duce la formarea de ulcere esofagiene care, în cazurile severe, pot sângera sau pot provoca perforații.

Esofagita cronică, netratată, poate duce la apariția esofagului Barrett, o afecțiune în care celulele normale ale esofagului sunt înlocuite cu celule anormale, afecțiune asociată cu un risc crescut de cancer esofagian.

De asemenea, refluxul poate duce la stenoza esofagiană, o îngustare a esofagului cauzată de cicatrizarea țesutului inflamat. Această îngustare poate provoca disfagie severă, ceea ce poate limita aportul alimentar și poate conduce la malnutriție. Pacienții cu stenoză esofagiană pot necesita intervenții chirurgicale sau dilatarea esofagului pentru a restabili funcția normală de înghițire.

Pe lângă complicațiile direct legate de esofag, refluxul poate influența și alte sisteme ale organismului. De exemplu, refluxul acid poate determina laringită cronică sau faringită, cauzând inflamația gâtului și modificări ale vocii, iar aspirația conținutului gastric în plămâni poate provoca pneumonie de aspirație, o afecțiune gravă care necesită tratament medical de urgență.

Când e timpul să mergi la medic

Dacă ai simptome de reflux gastroesofagian, este important să acorzi atenție severității și frecvenței acestora. Iată câteva situații în care ar trebui să mergi la medic:

simptome severe sau persistente – dacă ai arsuri la stomac, regurgitare, dureri toracice sau dificultăți la înghițire care sunt severe sau persistente, este recomandat să consulți un medic
simptome care nu răspund la tratament – dacă ai încercat medicamente OTC (fără rețetă) sau modificări ale stilului de viață fără să observi o îmbunătățire, ar trebui să te adresezi unui specialist
simptome asociate cu alte probleme de sănătate – dacă ai simptome precum pierdere în greutate inexplicabilă, vărsături, sânge în vomă sau scaune negre, trebuie să cauți asistență medicală imediată
impact asupra calității vieții – dacă simptomele afectează capacitatea ta de a desfășura activități zilnice sau îți afectează somnul, este un semnal că ar trebui să consulți un medic
istoric medical sau alt tratament medicamentos – dacă ai un istoric de afecțiuni digestive sau iei tratament pentru alte afecțiuni care ar putea complica refluxul, este important să discuți cu medicul

În general, este întotdeauna mai bine să consulți un medic dacă ai îndoieli sau îngrijorări cu privire la sănătate. Un specialist poate pune un diagnostic corect și poate recomanda un plan de tratament corespunzător.

Tratamentul pentru refluxul gastroesofagian

Tratamentul bolii de reflux are ca scop reducerea simptomelor, vindecarea leziunilor esofagiene și prevenirea recidivelor. Acesta presupune în principal modificări ale stilului de viață, tratament medicamentos și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale.

Modificări ale stilului de viață

Aceste măsuri sunt esențiale în gestionarea refluxului, și pot reduce simptomele fără medicamente.

Presupun o dietă echilibrată, cu evitarea alimentelor care pot agrava refluxul, mese mici și frecvente (3 mese principale și 2 gustări) căci mâncatul excesiv crește presiunea gastrică și favorizează refluxul, și evitarea somnului imediat după masă (se recomandă să nu te culci în primele 2-3 ore după masă).

Menținerea unei greutăți sănătoase și renunțarea la fumat sunt alte modificări care pot aduce ameliorări semnificative pacienților cu reflux.

Schimbarea poziției în timpul somnului, cu ridicarea capului la 15-20 cm mai sus, poate ajuta la reducerea refluxului nocturn.

Tratament medicamentos

În cazul în care modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicul recomanda utilizarea de medicamente.

Antiacidele neutralizează acidul gastric, oferă ameliorare imediată a simptomelor, dar au acțiune scurtă. Ele se folosesc doar la nevoie și nu este recomandată utilizarea lor frecventă, deoarece nu abordează cauza principală a refluxului.

Inhibitorii pompei de protoni (IPP) reduc producția de acid gastric și permit vindecarea esofagiană. Reprezintă tratamentul de bază pentru boala de reflux gastroesofagian, și se administrează pe termen lung (de câteva luni).

Antagoniști ai receptorilor H2 ajută la reducerea secreției de acid gastric, fiind o alternativă bună pentru anumite cazuri de reflux, dar sunt mai puțin eficienți decât IPP.

Medicamentele prokinetice îmbunătățesc tonusul sfincterului esofagian și ajută la stimularea motilității gastrointestinale, facilitând golirea stomacului și reducând astfel riscul de reflux.

IPP, anti-H2 și prokineticele se administrează doar la recomandarea și sub supravegherea medicului, deoarece pot avea reacții adverse semnificative, cum ar fi, de exemplu, osteoporoza, și pot interacționa cu alte medicamente.

Intervenții chirurgicale

Pentru pacienții care nu răspund la tratamentele medicamentoase sau care suferă de reflux sever, medicul poate recomanda intervenții chirurgicale (fundoplicatura laparoscopică), proceduri endoscopice (tehnici minim invazive care pot ajuta la întărirea sfincterului esofagian prin metode de remodelare sau injectarea de materiale speciale) sau dispozitive endoscopice (LINX – un inel magnetic amplasat în jurul sfincterului esofagian, care permite înghițirea dar blochează refluxul).

Ce alimente sunt permise

Gestionarea acestei afecțiuni poate fi influențată semnificativ de dieta zilnică. Prin alegerea alimentelor potrivite, pacienții pot ameliora simptomele și pot controla eficient refluxul.

Exemple de alimente permise includ:

legume precum varza, broccoli, spanac, morcovi, dovlecei – au pH mai puțin acid și sunt ușor de digerat
cartofi – fierți sau copți, ajută la absorbția excesului de acid
avocado – conține grăsimi sănătoase care nu agravează refluxul
fructe cu aciditate redusă – banane, pepene galben, piersici, nu stimulează secreția acidă; merele dulci și perele coapte sunt mai puțin acide și pot fi consumate fără probleme
proteinele slabe – carnea slabă (pui, curcan, pește), ouă, leguminoase (fasole, linte, năut), în cantitate moderată, sunt mai puțin probabil să provoace reflux, mai ales dacă sunt gătite la aburi, fierte sau coapte
cereale integrale – orezul brun, quinoa, fulgii de ovăz, pot ajuta la absorbția acidului
lapte și produse lactate cu conținut redus de grăsimi – laptele degresat, iaurtul natural, brânza proaspătă de vaci, pot neutraliza temporar aciditatea gastrică, și oferă calciu și probiotice benefice pentru sistemul digestiv, fiind recomandate a fi incluse în alimentație
băuturi potrivite – ape slab mineralizate, ceaiuri de plante calmante pentru mucoasa gastrică (mușețel, gălbenele, ghimbir), suc de aloe vera

Ce alimente sunt interzise

La fel de importantă este și evitarea anumitor alimente, care ar putea exacerba simptomele.

Alimentele grase și prăjite pot întârzia golirea gastrică și cresc presiunea asupra sfincterului esofagian. Sunt de evitat alimente precum cartofii prăjiți, produsele de patiserie, produsele de tip fast-food (pizza, burgeri), carnea grasă prăjită (cârnați, slănină, costițe etc.) sau gustările procesate (chipsuri, gogoși). Acestea nu doar că agravează refluxul, dar contribuie și la creșterea în greutate, un factor de risc suplimentar pentru boala de reflux gastroesofagian.

Alimentele picante și condimentele precum ardeiul iute, wasabi, piperul, usturoiul și ceapa crudă, pot provoca iritația directă a mucoasei gastrice, cresc aciditatea și pot amplifica senzațiile de arsură.

Alimentele care cresc aciditatea gastrică sunt și ele de evitat, deoarece pot agrava simptomele: citricele, roșiile și produsele din roșii, oțetul și murăturile, pot irita esofagul, iar sucurile acidulate (de portocale, limonada) pot declanșa arsuri imediate.

Unele alimente relaxează sfincterul esofagian sau îi slăbesc tonusul, facilitând astfel refluxul, și printre acestea se numără ciocolata, menta și produsele cu mentă, cafeaua și băuturile cu cofeină, alcoolul.

Alte alimente de evitat mai includ băuturile carbogazoase, deoarece cresc presiunea în stomac, laptele integral (deși temporar neutralizează acidul, acesta stimulează ulterior secreția acidă), guma de mestecat (înghițirea excesivă de aer poate favoriza apariția refluxului).

Remedii naturiste pentru refluxul gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian poate fi ameliorată și prin remedii naturiste, care calmează inflamația, reduc aciditatea gastrică și protejează mucoasa esofagiană.

Aceste soluții naturale pot fi utilizate ca terapie complementară, dar se recomandă consultul medicului înainte de a le folosi, mai ales în cazul simptomelor severe.

Ghimbirul:

are proprietăți antiinflamatoare, reduce aciditatea și stimulează digestia
mod de utilizare: ceai de ghimbir (felii proaspete fierte în apă 10 minute) consumat la nevoie, sau rădăcină rasă în mâncare (1-2 grame pe zi)
este de evitat în doze mari deoarece poate irita stomacul

Ulmus rubra (ulmul alunecos sau ulmul roșu):

are proprietăți calmante și emoliente, și formează un gel protector pe esofag, ce vindecă iritațiile
mod de utilizare: pulbere amestecată în apă, administrată 1 linguriță la 12 ore
poate ajuta și la diaree, constipație, hemoroizi

Aloe vera:

are proprietăți cicatrizante și antiinflamatoare
mod de utilizare: suc de aloe pur (fără aditivi sau îndulcitori) 30 ml pe stomacul gol
sunt de evitat produsele cu aloin (iritant) și consumul în exces (poate avea efecte laxative)

Oțetul de mere:

echilibrează pH-ul gastric și poate îmbunătăți digestia
mod de utilizare: 1 linguriță diluată în 200 ml de apă, înainte de mese
se administrează cu precauție, mai ales la persoanele cu gâtul iritat, deoarece poate agrava simptomele în unele cazuri

Ceaiuri naturale: mușețelul

Mușețelul este renumit pentru proprietățile sale calmante și antiinflamatorii.

Ceaiul de mușețel poate ajuta la reducerea inflamației esofagului și la ameliorarea disconfortului cauzat de reflux.

Pentru a beneficia de proprietățile terapeutice ale ceaiului de mușețel, este important să fie consumat corect:

prepararea ceaiului – se recomandă utilizarea florilor uscate de mușețel; o linguriță de flori se pune într-o cană cu apă fierbinte și se lasă la infuzat timp de 5-10 minute; acest timp de infuzare permite extragerea compușilor activi; după infuzare, ceaiul se poate strecura și, dacă se dorește, se poate îndulci cu miere, care are și ea proprietăți calmante
momentul consumului – ceaiul de mușețel poate fi consumat după mese, pentru a ajuta la digestie și a reduce riscul de reflux; este indicat a fi băut și cu aproximativ o oră înainte de culcare, deoarece ajută la relaxarea organismului și poate preveni apariția arsurilor gastrice nocturne
cantitatea recomandată – se pot consuma 1-3 căni de ceai pe zi, în funcție de toleranța individuală

Se recomandă totuși consumul cu precauție, mai ales la persoanele cu alergii la plante, sau la cele sub tratament medicamentos, deoarece mușețelul poate interacționa cu anumite medicamente.

Rădăcina de lemn dulce

Una dintre plantele cu proprietăți remarcabile în gestionarea refluxului este și rădăcina de lemn dulce, cunoscută și sub denumirea de licorice.

Aceasta are acțiune antiinflamatoare și protectoare pentru pereții esofagului și stomacului, efect ce ajută la reducerea iritației și inflamației cauzate de reflux. Spre deosebire de alte plante care pot suprima producția de acid, lemnul dulce are avantajul că ajută la menținerea echilibrului fiziologic, prevenind atât excesul de acid cât și hipoaciditatea.

Există mai multe moduri prin care rădăcina de lemn dulce poate fi consumată, fiecare cu propriile avantaje:

ceai de lemn dulce – una dintre cele mai comune metode de consum este prepararea unui ceai; acesta se obține prin infuzarea a 1-2 linguri de rădăcină uscată într-un litru de apă fierbinte, timp de 10-15 minute; se recomandă consumul a 1-3 cești pe zi, între mese
extracte lichide – sunt disponibile în farmacii și pot fi utilizate conform instrucțiunilor de pe etichetă; acestea sunt adesea mai concentrate și pot oferi un efect mai rapid
tablete sau capsule – rădăcina de lemn dulce este disponibilă și sub formă de suplimente alimentare; acestea pot fi o opțiune convenabilă pentru cei care nu pot tolera gustul ceaiului
pulbere – pulberea de lemn dulce poate fi adăugată în smoothie-uri sau alte băuturi, oferind un gust dulce natural
sirop natural – unele preparate combină lemnul dulce cu alte plante calmante (cum sunt mușețelul sau ghimbirul) pentru a crește efectul terapeutic

Deși rădăcina de lemn dulce are multiple beneficii, ea trebuie utilizată cu moderație, deoarece consumul excesiv poate duce la efecte secundare, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, sau agravarea problemelor cardiace. Nu este recomandată nici femeilor însărcinate sau persoanelor cu boli renale severe.

Este importantă consultarea medicului înainte de a începe orice tratament naturist, mai ales de către persoanele cu afecțiuni preexistente, sau care urmează tratamente medicamentoase.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News