Data actualizării: 13.12.2015 14:20
Data publicării: 13.12.2015 11:40

Bombă în dosarul Paul-Truică-Andronic: Ferma Regală nu i-a aparținut lui Carol al II-lea. Momente cheie ale ”afacerii”, în referatul procurorilor

Al României Paul Philippe, cum este numit prințul Paul în Justiție, s-a mutat definitiv în România, în 1990. Împreună cu tatăl său, Prinţul Mircea Grigore al României, au demarat procedurile necesare pentru a fi recunoscuţi ca succesori ai regelui Carol al II – lea. În 2001, Paul a cumpărat și drepturile succesorale ale principesei Elena, soția supraviețuitoare a fostului rege. În alte cazuri, presa a numit cumpărătorii de drepturi litigioase samsari imobiliari. Contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1489 în 02.08.2001, de către BNP Irina Moisescu, nu este încadrat în această categorie.

Zeci de notificări sunt depuse de familia princiară și zeci procese sunt deschise în toată țara pentru recuperarea de imobile și terenuri. Decizia prin care i se recunoaște lui Paul calitatea de moștenitor al lui Carol vine abia în 2012, arată procurorii DNA. Cu toate acestea, în data de 13 februarie 2002, Al României Paul depune notificarea adresată Primăriei Municipiului Bucureşti, prin care solicită restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa, iar în 2008 o și primește, cu sprijinul grupării Truică-Andronic.

Procesul bate pasul pe loc, între 2002-2005

Demersurile referitoare la retrocedarea imobilelor efectuate de Al României Paul Philippe nu au putut fi concretizate în perioada 2002 – 2005, arată referatul procurorilor DNA. Pe de o parte, prințul nu era în măsură să îşi dovedească calitatea de persoană îndreptăţită, hotărârea instanţei din Lisabona nefiind recunoscută. Pe de altă parte, nu putea moșteni bunuri care nu au existat în patrimoniul antecesorului său. Iar procurorii arată în referatul înaintat instanței că Ferma Regală Băneasa nu a aparținut niciodată în mod legal regelui Carol al II – lea al României. Mai mult, fiind în extravilanul localității Băneasa, nu se putea invoca Legea 10/2001.

Truică și Andronic știau adevărul

Procurorii susțin că Paul știa că nu este îndreptățit la Ferma Regală, motiv pentru care a solicitat sprijinul unor persoane influente, pentru a ocoli legea. Membrii grupului infracțional organizat cunoșteau, de asemenea, adevărata situația a Fermei. Remus Truică şi asociaţii lui din grupul infracţional (între care inculpaţii Roşu Robert, Marcovici Andrei Marius, Mateescu Lucian, Andronic Dan) și-au asigurat o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică Paul în România, se arată în referat.

Ulterior, Paul le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte judeţe din ţară sau asupra judecătorilor. Grupul și-a ascuns înțelegerea, prin încheierea, în 01.11.2006, a unui contract de cesiune, între Al României Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică Remus.

Academia de Științe Agricole și Institutul pentru Protecția Plantelor, în patrimoniul căruia se afla Ferma, se opun, inițial, retrocedării în natură. Secretarul general al Academiei, Gheorghe Sin, îi cere prințului dovezi prin care să ateste că este moștenitor și că Ferma era în proprietatea lui Carol. Acestea nu se aduc, dar în 02.09.2008, membrii CA recunosc calitatea lui Paul, iar prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 dispun restituirea în natură a Fermei. În aceeaşi zi, 26.09.2008, este încheiat şi protocolul de predare – preluare a terenului.

Filmul evenimentelor, derulat de DNA:

Calitatea de moștenitor, stabilită în 2012

”După luna ianuarie 1990, Al României Paul Philippe s-a mutat definitiv în România şi împreună cu tatăl său, Prinţul Mircea Grigore al României, au demarat procedurile necesare pentru a fi recunoscuţi ca succesori ai regelui Carol al II – lea al României. În acest scop, la data de 07.08.1991 tatăl său ASR Prinţul Mircea Grigore al României a înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV civilă dosarul nr...../1991, având ca obiect recunoaşterea hotărârii nr. 132 din 06.02.1955 pronunţată de Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă, Secţia I, definitivă şi executorie. După decesul ASR Prinţul Mircea Grigore al României în anul 2006, acţiunea a fost continuată de Paul Philippe al României. Procesul s-a finalizat cu recunoaşterea hotărârii decizia civilă nr. 954 din 14.02.2012 pronunţată în dosarul nr......./2/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În cronologia demersurilor desfăşurate, Paul Philippe al României, din anul 1990 şi până în anul 2002 s-a concentrat alături de tatăl său pe demersurile judiciare din cadrul procesului de exequator dar, după anul 2002 a demarat și în nume personal procedurile de retrocedare la care se considera îndreptăţit, ca urmaș al regelui Carol al II – lea al României, pentru a nu pierde termenele de decădere prevăzute în legile de retrocedare.

Al României Paul Philippe a considerat că este persoană îndreptăţită la moştenirea regelui Carol al II-lea şi că acest lucru ar rezulta din hotărârea nr.132 din 06.02.1955 a instanţei judecătoreşti din Portugalia, respectiv Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă, Secţia I, definitivă şi executorie, prin care a fost recunoscută atât filiaţia tatălui său, ASR Prinţul Mircea Grigore al României în raport cu regele Carol al II – lea al României, cât şi dreptul tatălui său la succesiunea lăsată de defunctul rege.

Însă retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut regelui Carol al II – lea al României şi apoi împărţirea averii între cei doi fii ai acestuia, regele Mihai I şi Prinţul Mircea Grigore, putea fi realizată numai după recunoaşterea de către legea română a hotărârii nr.132 din 6.02.1955 pronunţată de Tribunalul Lisabona în conformitate cu dispoziţiile art.167 din Legea nr.105/1992, prin procedura de exequator, care s-a finalizat doar în anul 2012”, susțin procurorii DNA.

Oamenii mai puternici, ancorați politic, intră în joc la sfârșitul anului 2006

”Deoarece demersurile pe care acesta le-a făcut în justiţie încă din anul 2002 au rămas fără rezultat, având nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, care să intervină pentru retrocedarea proprietăţilor solicitate fără drept, începând cu luna noiembrie 2006, a apelat la inculpatul Truică Remus, care la rândul său a cooptat pe numiţii Roșu Robert, Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin “Benny” Steinmetz, constituind astfel un grup infracţional ce a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate de prinţul Paul Al României prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, prin oferire de bani/bunuri funcţionarilor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi pentru influenţarea deciziilor acestora, prin instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), prin traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici”, spun procurorii.

Prima notificare, în februarie 2002

”În data de 13 februarie 2002, Al României Paul a depus notificarea adresată Primăriei Municipiului Bucureşti, prin care a fost solicitată restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa (la primărie a fost constituit dosarul administrativ nr. 11594 din 13.03.2003).

Prin urmare, la momentul la care Paul Philippe al României a solicitat restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa, acesta nu avea calitate de moștenitor și nici vocație la reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, probele administrate au dovedit că, Ferma Regală Băneasa nu a aparținut niciodată în mod legal regelui Carol al II – lea al României. Astfel, cele două adevăruri au fost deplin cunoscute de către acesta și așa cum vom arăta în cele ce urmează, au fost deplin cunoscute și de membrii grupului infracțional organizat, care s-au asociat și sprijinit acțiunile, prin care au obținut ilegal un imobil proprietatea statului român.

Demersurile referitoare la retrocedarea imobilelor efectuate de Al României Paul Philippe nu au putut fi concretizate în perioada 2002 – 2005, pe de o parte pentru că nu era în măsură să îşi dovedească calitatea de persoană îndreptăţită, hotărârea instanţei din Lisabona nefiind recunoscută, iar pe de altă parte că nu putea moșteni bunuri care nu au existat în patrimoniul antecesorului său.

În acest context inculpatul a căutat să intre în legătură cu oameni cu influenţă politică şi cu resurse financiare, care, în schimbul cedării unor părţi importante din averea pretinsă să determine funcţionarii cu atribuţii în domeniul luării deciziilor de retrocedare să aprobe cererile formulate cu eludarea dispoziţiilor legale", arată DNA.

Intermediarii iau grosul câștigului

”Începând din anul 2006, inculpatul Al României Paul Philipe i-a promis inculpatului Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional (între care inculpaţii Roşu Robert, Marcovici Andrei Marius, Mateescu Lucian, Andronic Dan) o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte judeţe din ţară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obţinerea bunurilor revendicate şi punerea în posesia lor.

Inculpatul Al României Paul Philipe împreună cu inculpatul Truică Remus şi ceilalţi membri a grupului, au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea la data de 01.11.2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între Al României Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică Remus. În concret, acest contract redactat de Roşu Robert, prevede că Al României Paul Philipe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa” cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, inculpatul Al României Paul Philipe a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare –cumpărare, înţelegerea („înţelegerea” din data de 13.04.2011 şi actul adiţional la aceasta)”, spun procurorii DNA.

Prejudiciul, peste 135 milioane de euro

”În cursul anului 2008, urmare a unei notificări formulate de Paul Philippe al României, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, urmărind obţinerea de foloase necuvenite, primul menţionat împreună cu Roşu Robert şi Truică Remus, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de administraţie să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispoziţiilor legale. Aceasta, în condiţiile în care Paul Philippe al României cunoştea că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a şi participat la discuţiile din şedinţa Consiliului de administraţie al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii).

Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008, consiliul de administraţie al Institutului a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeaşi zi, 26.09.2008, a fost încheiat şi protocolul de predare – preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat. Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei). Această sumă reprezintă totodată folos necuvenit pentru Al României Paul Philipe, Truică Remus şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, se arată în comunicatul DNA.

Inculpatului Al României Paul Philipe i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând să fie prezentat la data de 12 decembrie 2015, Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În acelaşi dosar s-a dispus s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale şi de luarea măsurii controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile, începând cu data de 09.12.2015, faţă de SIN GHEORGHE, la data faptelor secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, în prezent preşedinte al aceleiaşi instituţii, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave”.

”Împroprietărirea”, pe repede înainte: a durat doar o zi

În ordonanţa procurorilor se mai arată următoarele:

”În calitate de secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, inculpatul Sin Gheorghe a fost învestit cu soluţionarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa. Acesta i-a solicitat inculpatului Paul Philippe al României dovezile din care să rezulte: calitatea sa de persoană îndreptăţită, natura terenului, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II - lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii.

Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea, prin procesul verbal din 02.09.2008, membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, încălcând dispoziţiile legale au recunoscut: calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire conform Legii nr.10/2001, a lui Paul Philippe al României cu privire la Ferma regală Băneasa, iar prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat şi protocolul de predare – preluare a terenului.

În primă fază a existat opoziţia la retrocedare, deoarece urma să se renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de cercetare care justifică chiar obiectul de activitate al institutului. Mai mult, preşedintele academie s-a opus constat cererii pe care a considerat-o lipsită de temei legal. Cu toate acestea, la data de 29.07.2008 secretarul general Sin Gheorghe a trimis institutului o adresă prin care solicita să se convoace Consiliul de administrație pentru a se analiza solicitarea Paul Philippe al României care să fie invitat personal la şedinţă.

[citeste si]

În aceeaşi zi i s-a comunicat lui Paul Philippe al României că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale. Din probele dosarului rezultă că această adresă a lui Sin Gheorghe i-a fost pretinsă lui Remus Truică de directorul institutului drept condiţie pentru admiterea cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia.

Urmare a acestei adrese, directorul a convocat Consiliul de administrație, şedinţa având loc la data de 02.09.2008, fiind invitaţi Paul Al României şi avocatul acestuia, Robert Roşu. De asemenea, a participat ca invitat şi Sin Gheorghe, aceasta fiind de altfel singura astfel de şedinţă la care a participat vreodată. Prin poziţia avută în cadrul acestei şedinţe, de susţinere împreună cu directorul institutului a cererii de retrocedare, s-a creat falsa reprezentare pentru membrii CA că Academia agreează o astfel de decizie.

Ca urmare, consiliul de administraţie a decis restituirea în natură a terenului vizat.
Decizia de restituire este considerată abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii. Mai mult, din probele dosarului rezultă că în anul 1948, Ferma Regală Băneasa era situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii nr.10/2001”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News