Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
BACALAUREAT 2015- LIMBA ROMÂNĂ. Rezolvarea subiectelor
Profesoara Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din București, rezolvă, la Adevărul Live , subiectele de la Bacalaureat 2015, la proba de Limba Română.
VEZI AICI SUBIECTELE
BACALAUREAT 2015. REZOLVARE SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ, PROFIL REAL, potrivit sursei citate:
Subiectul I
1. socoteai - credeai, deştepţi - inteligenţi
2. fonetic - rostirea împreună a două cuvinte; morfologic - desparte două cuvinte diferite
3. a da viaţă, a-şi lua viaţa, a salva viaţa
4. Tema iubirii
5. Substantivele în vocativ: „Ruxandră” sau „Şerban, Şerban, Şerban”
6. O modalitate de caracterizarea poate fi relaţia dintre cele două personaje sau notaţiile de la început, care denotă o trăsătură, spre exemplu: „stingherită, cu ochii în jos”
7. Aici putem să menţionăm şi alte funcţii ale notaţiilor autorului. În general, notaţiile scenice sunt adresa actorilor, regizorului sau scenografului. În cazul nostru sunt adresate personajelor pentru a reliefa anumite trăsături. Nonverbale - poziţia corpulu, mimică. Pauzele scurte sunt elemente paraverbale. Zgomotul paşilor - elemente referitoare la atitudinea pe care trebuie să o adopte cele două personaje. gestul prin care îi sărută mâinile - sunt elemente nonverbale
8. Prezenţa indicaţiilor scenice, modul de expunere predominant care este reprezentat de dialog. Şi ar fi fost bine să precizeze scena şi dialogul dintre Ruxandra şi Şerban.
9. Ei exprimă ideile, dar uită că un text literar înseamnă şi limbaj expresiv. Ei trebuiau să explice rolul figurilor de stil sau al imaginilor artistice sau câmpul semantic predominant. Ideea este evidentă. Şerban încearcă să testeze iubirea Ruxandrei şi Ruxandra îi spune „toată viaţa", ceea ce însemnă că, pentru el, ea ar fi în stare să suporte orice carenţă a vieţii. Şerban îi spune că „nu, nu toată viaţa", iar acest schimb de replici dintre cei doi reliefează intensitatea sentimentelor de cele două personaje. Vedeţi şi despre motivul iubirii, că ei stau îmbrăţişaţi. El încearcă să o încurajeze, este uimit de iubirea şi devotamentul ei, dar vrea să o asigure că, fiind un muzicant mare, asta înseamnă că nu o să ducă lângă el o viaţa pllină de adversităţi. Interogaţia artistică alături de enumeraţia „crunţi de lipsuri de sărăcie" ilustrează la nivel artistic o trăsătură a vieţii artistului care este răsplătit uneori chiar prea târziu pentru creaţia lui. Ei au avut de explicat o enumeraţie şi o interograţie retorică. Propoziţia exclamativă denotă siguranţa şi certitudinea cu care îi răspunde fata. Şi punctele de suspensie ar fi putut fi explicate: acestea redau o trăire intensă. Propozţiile sunt foarte scurte la ambii, acestea fiind de regulă eliptice de predicat. Acestea redau trăirile, care, alături de punctele de suspensie, susţin trăirile personajelor. Câmpul semantic predominant ar fi cel al existenţei, al vieţii, „trării", „toată viaţa", „carieră".
Subiectul II
Aici trebuiau să aibă o ipoteză clară în care să prefigureze cele două argumente. Aici trebuie să aibă scrise pe ciornă cele două argumente, ipoteza, pentru că dacă nu îţi faci un plan... pot combina cele două argumente Un argument ar fi din punct de vedere fiziologic, că este important pentru sănătate şi, în al doilea rând, şi din punct de vedere psihic. Pentru că un sport, pe lângă faptul că ajută la oxigenarea creierului, îl poate da şi un aplomb, adică sportul te sprijină şi intelectual.
SUBIECTUL III
Aici era foarte simplu: puteau alege basmul - "Povestea lui Harap Alb", puteau să aleagă un personaj din "Enigma Otiliei" sau un personaj din "Moromeţii". Ei trebuie să precizeze curentul şi epoca în care se încadrează autorul repectiv, se vorbeşte apoi puţin despre arta contruirii personajului, pentru că fiecare autor îşi contruieşte altfel personajele. La început, Harap Alb se comportă ca un adolescent obişnuit, fără puteri supranaturale, se lamentează înaintea oricărei probe, la fiecare probă este ajutat de toţi cei din jurul lui. Însă el dovedeşte că devine omul de soi şi, în cele din urmă, asumându-şi mila creştină şi experienţa vieţii, reuşeşte să ajungă tipul împăratului luminat. Ce înţelegem prin împărat luminat? Înţelegem tipul de împărat care, înainte de a fi împărat, este slujitorul tuturor. Aici observăm că probele la care îl supune Spânul sunt probe ale umilinţei.
În curs de actualizare
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
2015 bac profil real
2015 rezolvare subiecte limba romana
bacalaureat limba romana rezolvare subiecte
