Azi, în lume. Știrile zilei - 7 septembrie

Austria plafonează preţul la energia electrică până în 2024

Guvernul Austriei a anunţat miercuri că intenţionează să plafoneze preţurile la energia electrică, măsură care va intra în vigoare în decembrie, pe fondul crizei energetice generate parţial de invazia Rusiei în Ucraina, scrie Rador, citând CNN.

Plafonarea preţurilor "este eficientă pentru aproximativ 80% din consumul mediu al unei gospodării şi atenuează masiv creşterea costurilor. Pentru consum mai mare de 2900 de kWh trebuie plătit preţul pieţei. Măsurile includ, de asemenea, şi stimulente pentru economia de energie electrică", a declarat cancelarul austriac, Karl Nehammer, înaintea unei reuniuni a consiliului de miniştri.

Îngheţarea preţului la energia electrică va intra în vigoare la 1 decembrie şi va rămâne în vigoare până la 30 iunie 2024, economisind aproximativ 500 de euro anual pentru fiecare gospodărie, potrivit cifrelor date publicităţii de guvernul austriac, care intenţionează să treacă cât mai repede proiectul de lege prin Parlamentul de la Viena, "posibil în octombrie", după cum a mai spus cancelarul Nehammer. 

Republica Moldova cumpără gaz azer în locul gazului rusesc

Vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu, a declarat că ţara sa ar putea încheia un contract pe termen lung cu Azerbaidjan pentru aprovizionarea cu gaze. Potrivit afirmaţiilor acestuia, Guvernul "se pregăteşte pentru situaţii de urgenţă" în legătură cu criza energetică din Europa şi analizează posibilitatea importului de gaze din România şi Azerbaidjan, scrie Rador, citând Rosbalt.

"Republica Moldova are rezerve de 35 de milioane de metri cubi de gaz, care pe timp de iarnă vor fi suficiente pentru maxim zece zile. Totuşi, în caz de urgenţă, această perioadă este suficientă pentru a găsi gaze din alte surse" - a spus Spînu. Acesta a adăugat că republica este conectată la Comunitatea Europeană a Operatorilor de Reţele de Transport în domeniul energiei electrice, iar acest lucru îi oferă mai multe oportunităţi. Anterior, autorităţile moldovene au acuzat Ucraina că a provocat o criză de combustibil şi au anunţat, de asemenea, "alternativa reală" la livrările de gaze ruseşti. 

Comisia Europeană propune o reducere obligatorie cu 15% a consumului de electricitate la orele de vârf

Comisia Europeană propune o reducere obligatorie cu 15% a consumului de electricitate la orele de vârf, pentru gestionarea crizei energetice declanşată după ce Rusia a invadat Ucraina, scrie Rador. O altă propunere vizează instituirea unei taxe de solidaritate pentru companiile producătoare de combustibili fosili care au obţinut profituri masive în această perioadă.

Şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a vorbit astăzi şi despre plafonarea preţului gazelor naturale importate din Rusia. Ea a explicat că este nevoie de această măsură pentru a tăia veniturile obţinute de Moscova din vânxarea de gaze care sunt folosite apoi pentru finanţarea războiului atroce pe care îl duce în Ucraina.

Ursula von der Leyen: Sancţiunile pe care le-am impus Rusiei dau rezultate. Au slăbit economia Rusiei, dar Putin foloseşte o parte din veniturile provenite din vânzarea de combustibili fosili pentru finanţarea războiului din Ucraina. Munca noastră din ultimele luni dă roade. Dacă la începutul războiului 40% din gazul natural pe care îl importam era din Rusia, acum volumul este de doar 9%.

Ursula von der Leyen: Vom propune plafonarea preţului la gazele naturale ruseşti

Comisia Europeană va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze, a anunţat miercuri preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, transmite Reuters. 'Vom propune un plafon de preţ pentru gazele naturale ruseşti. Obiectivul este foarte clar. Trebuie să reducem veniturile Rusiei pe care Putin le utilizează pentru a-şi finanţa războiul îngrozitor din Ucraina', a spus Ursula von der Leyen. Potrivit preşedintelui Comisiei Europene, blocul comunitar se confruntă cu o situaţie extraordinară pentru că Rusia nu este un furnizor de încredere şi manipulează pieţele energetice. Această manipulare are efecte secundare pe piaţa de electricitate unde se constată preţuri astronomice la electricitate pentru gospodării şi companii, precum şi o volatilitate extremă pe piaţă. 'De aceea, vom prezenta un set de măsuri imediate care vor proteja consumatorii vulnerabili şi companiile şi îi vor ajuta', a declarat Ursula von der Leyen. Prima propunere vizează o reducere inteligentă a cererii de electricitate. În acest sens, Executivul comunitar va propune o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf şi va colabora cu statele membre pentru atingerea acestei ţinte. Cea de a doua propunere vizează plafonarea veniturilor acelor companii care produc electricitate cu costuri reduse, cum sunt energiile regenerabile şi centralele nucleare. Aceste companii generează venituri surprinzătoare care nu reflectă costurile lor de producţie.

'A venit timpul ca şi consumatorii să beneficieze de costurile reduse ale surselor cu emisii reduse de carbon, cum sunt regenerabilele', a spus preşedintele Comisiei Europene. În al treilea rând, Executivul comunitar va propune o 'contribuţie de solidaritate' din partea companiilor de petrol şi gaze, pentru a ajuta gospodăriile şi companiile să facă faţă exploziei facturilor la energie. 'Companiile de petrol şi gaze au făcut profituri masive. De aceea vom propune o contribuţie de solidaritate pentru companiile din sectorul combustibililor fosili...Iar statele membre ar trebui să investească aceste venituri pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile', a declarat Ursula von der Leyen. O altă propunere a Executivului comunitar vizează sprijinirea cu lichidităţi a companiilor de utilităţi de către statele membre. Din cauza volatilităţii extreme care există în prezent pe piaţa de electricitate, companiile de utilităţi trebuie să furnizeze, sub formă de garanţii, fonduri neobişnuit de mari, ceea ce le afectează capacitatea de a încheia tranzacţii. În acest sens, Comisia Europeană va ajuta la facilitarea sprijinului de lichiditate oferit de statele membre pentru companiile de utilităţi.

Rusia extinde sancţiunile împotriva responsabililor militari din UE;Putin nu vrea un răspuns simetric la limitarea vizelor

Rusia a declarat miercuri că impune sancţiuni pentru un număr mai mare de responsabili ai Uniunii Europene ca răspuns la ceea ce Moscova afirmă că este o politică 'antirusească neprietenoasă' a Occidentului, relatează Reuters, citând un comunicat al Ministerului rus de Externe. Potrivit MAE rus, Rusia interzice intrarea pe teritoriul său pentru un număr de lideri militari europeni, înalte personalităţi din domeniul securităţii şi reprezentanţi ai companiilor de armament, fără să menţioneze vreun nume. Anterior, vorbind la Forumul Economic Estic din Vladivostok, în Extremul Orient, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că se opune unui răspuns simetric al Moscovei prin limitarea acordării de vize pentru cetăţenii UE în Rusia, ca răspuns la decizia Uniunii Europene de a restricţiona eliberarea de vize pentru ruşii care vor să călătorească în UE, relatează EFE. 'Nu vom permite nimănui să ne impună vreun tip de decizie (...). Nu trebuie să facem nimic care să contravină intereselor noastre', a declarat Putin. Putin a spus în glumă că şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-ar putea supăra pe el, pentru că 'Ministerul de Externe răspunde mereu simetric', calificând drept 'scuipat' decizia europeană de a restricţiona eliberarea de vize pentru ruşi. 'Suntem interesaţi ca tinerii să vină să studieze aici. De ce să îi blochezi? Suntem interesaţi ca firmele să vină şi să lucreze aici, în pofida tuturor restricţiilor', a explicat el. Potrivit lui Putin, 'sunt mulţi oameni de afaceri care iubesc Rusia, care vizitează ţara şi vor să lucreze aici'.

Comisia Europeană a aprobat cu o zi în urmă suspendarea acordului de facilitare a vizelor cu Rusia ca sancţiune pentru războiul declanşat de Moscova în Ucraina, astfel încât cetăţenii ruşi să se confrunte cu restricţii mai mari la intrarea pe teritoriul blocului comunitar. Suspendarea acordului nu înseamnă interzicerea intrării în UE pentru cetăţenii ruşi, dar îi obligă să prezinte mai multe documente pentru obţinerea vizei şi să plătească mai mult pentru aceasta, de la 35 de euro, în prezent, la 80 de euro. Procesul de obţinere a permisului de intrare va fi mai dificil, va fi mai îndelungat şi, în consecinţă, numărul de noi vize va fi redus substanţial', a asigurat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell. Pe de altă parte, Putin a declarat că Rusia nu a desfăşurat echipament militar la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, după ce Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut crearea unei zone demilitarizate acolo, potrivit AFP. Într-un raport publicat marţi, 'AIEA scrie că este necesară îndepărtarea echipamentelor militare de pe teritoriul centralei. Dar nu există echipamente militare pe teritoriul acestei centrale' controlate de forţele ruse, a afirmat Putin în cadrul Forumului de la Vladivostok. Imaginile difuzate de televiziunile de stat ruse, singurele care au avut acces să însoţească delegaţia AIEA săptămâna trecută în timpul inspecţiei la această centrală, l-ar putea contrazice pe Putin. În imagini difuzate de televiziunile de stat ruse s-a putut vedea că 'tehnica militară nu a fost retrasă din interiorul centralei, iar reprezentanţi ai Rosatom se afişau deschis în faţa camerelor de filmat', subliniază experta ucraineană, citată de Zerkalo Nedeli.

Referitor la condamnarea la 22 de ani de închisoare pentru înaltă trădare a jurnalistului Ivan Safronov, specializat în teme militare, Putin a declarat miercuri că acesta ar fi transmis informaţii confidenţiale agenţilor unor servicii din Occident, potrivit Reuters. El nu a spus dacă această pedeapsă - pe care activiştii pentru drepturile omului au numit-o 'fără precedent' ca severitate - pronunţată în cazul lui Ivan Safronov la începutul acestei săptămâni a fost 'echitabilă'. Safronov a lucrat ca jurnalist pe probleme militare pentru cotidienele Kommersant şi Vedomosti înainte de a deveni purtător de cuvânt al Agenţiei spaţiale din Rusia. Arestarea şi condamnarea sa au suscitat un val de indignare în rândul criticilor la adresa campaniei de reprimare a Kremlinului împotriva mass-media independente.

Lituania, Letonia şi Estonia au ajuns la un acord să interzică accesul cetăţenilor ruşi

Statele baltice Lituania, Letonia şi Estonia, membre ale Uniunii Europene, au ajuns la un acord să interzică intrarea pe teritoriilor lor a cetăţenilor ruşi care călătoresc din Rusia şi Belarus, au anunţat miercuri miniştrii lor de externe, transmite Reuters. Interdicţia de intrare este aşteptată să intre în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Vor exista însă şi excepţii, din motive umanitare şi familiale, pentru şoferi de TIR şi diplomaţi, a indicat ministrul de externe leton Edgars Rinkevics. 'În ultimele săptămâni şi luni, trecerile de frontieră de către cetăţeni ruşi posesori de vize Schengen au crescut dramatic. Aceasta devine o problemă de securitate publică şi este, totodată, o problemă de natură morală şi politică', a declarat Rinkevics într-o conferinţă de presă în Lituania. Cursele aeriene directe între Rusia şi statele UE au fost anulate după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, lăsându-le cetăţenilor ruşi puţine opţiuni de a călători în spaţiul Uniunii.

Papa Francisc se roagă pentru 'Ucraina martiră' şi cere încetarea 'războiului mondial'

Papa Francisc a făcut apel miercuri la încetarea actualului 'război mondial' şi le-a cerut 'tuturor să fie constructori ai păcii', menţionând totodată că se roagă pentru 'Ucraina martiră', transmite Reuters. 'Nu uit Ucraina martiră', a spus papa Francisc la sfârşitul audienţei sale săptămânale din Piaţa Sf. Petru. Confruntaţi cu toate scenariile de război ale vremurilor noastre, le cer tuturor să fie constructori ai păcii şi să se roage ca gândurile şi proiectele de armonie şi reconciliere să se poată răspândi în întreaga lume. Astăzi trecem printr-un război mondial, haideţi să încetăm, vă rog', a continua suveranul pontif. De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, papa a condamnat în câteva rânduri conflictul, evitând în acelaşi timp să-l critice direct pe preşedintele rus Vladimir Putin, notează Reuters. În iunie, papa Francisc a acuzat implicit Rusia de 'cucerire armată, expansionism şi imperialism'.

O lună mai târziu, suveranul pontif a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate Reuters că ar dori să viziteze Kievul, dar de preferat mai întâi Moscova, pentru a promova pacea.

Economia europeană a înregistrat o creştere peste aşteptări în al doilea trimestru

Creşterea economică înregistrată în trimestrul al doilea de zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblu a fost mai puternică decât se estima anterior, în condiţiile în care cheltuielile de consum ale gospodăriilor şi-au revenit după mai multe luni de stagnare în pofida inflaţiei, transmite Reuters. Conform datelor revizuite publicate miercuri de Eurostat, Produsul Intern Brut al celor 19 state care au trecut la moneda euro a crescut cu 0,8% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru şi cu 4,1% în ritm anual.

În estimarea iniţială publicată luna trecută, Eurostat a informat că economia zonei euro a înregistrat o creştere de 0,6% de la un trimestru la altul şi un avans anual de 3,9%. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană în ansamblu, datele revizuite arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,7% de la un trimestru la altul şi cu 4,2% în ritm anual. Comparativ, la mijlocul lunii august datele Eurostat arătau că PIB-ul UE a înregistrat un avans de 0,6% de la un trimestru la altul şi unul de 4% în ritm anual. Eurostat a confirmat miercuri că, în rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans al economiei în trimestrul II din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, a fost înregistrat în Ţările de Jos (2,6%) şi România (2,1%).

Separat, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,4% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Cu toate acestea, România se numără printre ţările membre UE unde gradul de ocupare a scăzut în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru, cu un declin de 0,5%, alături de Spania (minus 1,1%), Portugalia (minus 0,7%) şi Estonia (minus 0,6%). Deşi aceste cifre sugerează că economia zonei euro a înregistrat performanţe mai bune decât se preconiza în perioada aprilie-iunie, regiunea se confruntă în prezent cu o creştere explozivă a costurilor cu energia şi posibile întreruperi în aprovizionare din cauza războiului din Ucraina. Analiştii se tem că blocul comunitar este în pragul unei recesiuni, în condiţiile în care sondajele arată că uzinele au început să îşi reducă activitatea, iar puterea de consum a consumatorilor se deteriorează

Băncile europene reduc iluminatul ca pregătire pentru posibilele întreruperi de la iarnă

O parte din cele mai mari bănci europene pregătesc generatoare de rezervă şi reduc iluminatul în avanpremiera unor posibilele întreruperi în furnizarea de electricitate şi raţionalizarea energiei care ameninţă să submineze sistemul financiar ce stă la baza economiei regiunii, transmite Reuters. Pe măsură ce Rusia reduce livrările de gaze către continentul european, băncile derulează teste de stres pentru a evalua cum pot face faţă unor întreruperi în aprovizionarea cu electricitate şi pregătesc surse alternative de energie, precum generatoare, astfel încât ATM-urile şi serviciile bancare online să nu se oprească. Există o urgenţă specială pentru ca firmele din sectorul financiar să ia măsuri având în vedere cât de importante sunt plăţile şi tranzacţiile pentru economia europeană, care este deja afectată de consecinţele războiului din Ucraina. Chiar dacă sectorul bancar s-a adaptat la carantinele şi lucrul de la distanţă din perioada pandemiei, întreruperile în aprovizionarea cu electricitate şi raţionalizare energiei reprezintă o provocare diferită.

'Sistemul bancar este o parte a altor sisteme. Principala mea îngrijorare vizează efectele în cascadă asupra societăţii create de scoaterea din funcţiune a ATM-urilor şi incapacitatea de a efectua tranzacţii fără numerar. Similar, băncile depind de alte servicii cum este internetul', spune Gianluca Pescaroli, profesor la University College London, care a consiliat autorităţile din Londra cu privire la întreruperile în aprovizionarea cu electricitate. Grupul bancar american JPMorgan, care are câteva mii de angajaţi la Londra şi Frankfurt, a efectuat mai multe simulări care au vizat întreruperea aprovizionării cu electricitate, a declarat pentru Reuters o sursă din apropierea acestui dosar. În funcţie de cât de grave vor fi întreruperile, banca ar putea trece la generatoare diesel pentru ca birourile sale să poată funcţiona timp de mai multe zile, a adăugat sursa. UniCredit, al doilea mare grup bancar italian, a efectuat şi el teste cu privire la rezilienţa sa operaţională în cursul verii, a dezvăluit o sursă din interiorul băncii. Cele mai recente teste s-au concentrat pe rezilienţa operaţiunilor de procesare a datelor a precizat sursa, care a adăugat că cele două centre principale de date ale băncii sunt aprovizionate cu electricitate din două centrale separate. De asemenea, băncile au început să ia măsuri vizibile pentru a răspunde la criza energetică, precum reducerea spaţiilor de birouri şi regruparea personalului în mai puţine clădiri. Deutsche Bank a anunţat că va introduce un set de măsuri de economisire a energiei în cele 1.400 de clădiri pe care le are în Germania, în ideea de a economisi 4,9 milioane kWh pe an, adică o cantitate de energie suficientă pentru a alimenta 49.000 de becuri timp de o oră. Gigantul bancar german a decis să oprească furnizarea de apă caldă la toalete, să reducă temperatura în spaţiile de lucru şi să oprească iluminatul panourilor publicitare exterioare pe timpul nopţii.

La rândul lor, organismele de reglementare au intrat şi ele în alertă. Divizia de supervizare a Băncii Centrale Europene precum şi instituţia similară din Marea Britanie cer băncilor să pună la punct planuri prin care să facă faţă unor perturbări în aprovizionarea cu electricitate. Firmelor din Marea Britanie lu se cere să identificare care sunt serviciile lor importante precum şi metodele prin care vor fi rezolvate vulnerabilităţile dacă ameninţările se vor concretiza. Cu toate acestea, experţii sunt îngrijoraţi că puţine firme sunt pregătite pentru întreruperea aprovizionării cu electricitate timp de mai multe zile. 'Aceasta este o deficienţă serioasă în planurile privind rezilienţa', spune Avi Schnurr, director la Electric Infrastructure Security Council, un think-tank care consiliază firmele cum să se pregătească pentru astfel de situaţii. Potrivit lui Avi Schnurr, băncile ar trebui să încheie aranjamente pentru a se asigura că pot să facă faţă şi unor întreruperi prelungite în aprovizionarea cu electricitate. 

Bilanţul seismului din China a urcat la 74 de morţi; alte 250 de persoane au fost rănite

Bilanţul seismului care a lovit sud-vestul Chinei în ziua de luni a urcat la 74 de morţi, iar peste 250 de persoane au fost rănite, a raportat miercuri presa de stat chineză, citată de DPA. Alte 26 de persoane sunt în continuare dispărute la două zile după acel cutremur de pământ. Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs în cantonul Luding din prefectura Garze, afectând în special oraşul Ya'an din provincia Sichuan. Zona lovită de seism se află la o distanţă de aproximativ două ore de mers cu automobilul în raport cu capitala provincială Chengdu. După cutremur, autorităţile chineze au demarat o amplă operaţiune de căutare şi de salvare, la care participă mii de persoane. Armata chineză a fost, de asemenea, mobilizată. Mii de locuinţe au fost distruse sau avariate de acest seism, iar câteva alunecări de teren au blocat mai multe drumuri. Au fost întrerupte totodată reţele de electricitate şi de alimentare cu apă curentă, precum şi linii de comunicaţii. Provincia Sichuan, aflată la marginea liniei de demarcaţie dintre platoul continental indian şi placa eurasiatică, este deosebit de vulnerabilă la seisme. În 2008, această regiune a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea 7,9, care a ucis peste 80.000 de persoane.

Siria:Trei morţi şi cinci răniţi în urma loviturilor aeriene israeliene împotriva aeroportului din Alep (OSDO)

Loviturile aeriene israeliene care au avariat aeroportul din Alep, în nordul Siriei, au provocat cel puţin trei morţi, conform unui bilanţ furnizat miercuri de Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), informează AFP. Aeroportul din Alep a fost vizat din nou marţi seară de lovituri israeliene care au deteriorat pista şi l-au scos din funcţiune, a transmis agenţia oficială de ştiri Sana. OSDO, care dispune de o vastă reţea de surse în Siria, a raportat, la rândul său, că printre ţintele atacurilor s-a aflat un depozit din incinta aeroportului utilizat de miliţii afiliate Iranului. 'Trei persoane au fost ucise şi cinci rănite', a indicat OSDO, precizând că au fost trase în total şase rachete. Identitatea sau naţionalitatea victimelor nu a putut fi confirmată până acum. Compania 'Cham Wings', singura companie aviatică siriană privată, a anunţat, la rândul său că, în urma loviturilor, toate zborurile programate din Alep vor fi mutate pe aeroportul din Damasc. Forţele iraniene şi miliţiile şiite pe care le controlează au o prezenţă militară importantă în Siria şi au fost un sprijin crucial pentru trupele preşedintelui Bashar al-Assad.

La 31 august, mai multe lovituri israeliene au vizat aeroportul din Alep şi periferia Damascului. În ultimii ani, Israelul a efectuat sute de atacuri aeriene în Siria, vizând poziţii ale regimului, precum şi ale forţelor iraniene şi Hezbollahului libanez, aliaţi-cheie ai Damascului şi inamici juraţi ai Israelului. Israelul, vecin cu Siria, comentează rareori loviturile caz cu caz, dar a recunoscut că a întreprins sute începând din 2011, pe care armata le-a justificat prin dorinţa de a împiedica Iranul să se implanteze la porţile ţării.

Sondaj OPS: Clima şi Ucraina, între principalele preocupări ale cetăţenilor din 22 de ţări dezvoltate şi emergente

New York, 7 sept /Agerpres/ - Schimbările climatice, invazia rusă în Ucraina şi creşterea costului vieţii sunt principalele trei chestiuni care preocupă populaţia din 22 de ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare, potrivit unui sondaj elaborat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă (OPS), organizaţie creată de miliardarul american de origine ungară George Soros, a transmis marţi EFE. Sondajul, publicat cu puţin timp înaintea începerii Adunării Generale a ONU, evidenţiază 'o dorinţă comună în sensul unor acţiuni globale mai curajoase' pentru a face faţă acestor probleme, relevând totodată 'o lipsă de încredere în capacitatea comunităţii internaţionale de a conlucra' pentru găsirea unor soluţii.

'Liderii noştri trebuie să intre în contact cu realitatea înainte de a fi prea târziu', a declarat preşedintele Open Society Foundation într-un comunicat în care subliniază că 'cetăţenii sunt mult mai avansaţi decât politicienii atunci când vine vorba să recunoască anvergura sprijinului de care este nevoie'. Schimbarea climatică, principala preocupare Criza climatică este, fără îndoială, principala preocupare a persoanelor chestionate, iar 36% dintre respondenţi consideră că schimbările climatice se află printre cele trei probleme principale cu care se confruntă lumea. Doar în două ţări - Arabia Saudită şi Egiptul - proporţia persoanelor preocupate de acest subiect se situează în jurul a 20%. Potrivit sondajului, cetăţenii din Columbia, Franţa, Germania, India, Mexic, Singapore, SUA şi Turcia au arătat o îngrijorare sporită pentru acest subiect, iar în ţări precum Franţa, Germania şi Serbia, criza climatică se află chiar mai presus de preocupările de ordin economic. Cu o majoritate de cetăţeni din aceste ţări convinşi că schimbarea climatică le afectează deja vieţile, sub forma evenimentelor meteorologice extreme, 77% dintre respondenţi cred că statele bogate ar trebui să aloce mai mulţi bani pentru a compensa pagubele provocate de această criză la nivel mondial. Invazia rusă în Ucraina Sondajul arată că cetăţenii chestionaţi se află într-un acord amplu în unele chestiuni privind invazia declanşată de Rusia în Ucraina, deşi se înregistrează totodată variaţii importante 'în interiorul regiunilor de dezvoltare'.

Astfel, în timp ce, în general, 28% dintre persoanele care au participat la sondaj au inclus invazia rusă în Ucraina printre primele trei probleme principale, cetăţenii din ţările din estul Europei şi din G7, cu excepţia SUA, au fost cei care şi-au exprimat cea mai mare preocupare în legătură cu acest subiect. Nu mai puţin de 45% dintre polonezi şi 39% dintre britanici au numit invazia rusă în Ucraina drept una dintre cele mai importante probleme internaţionale, în timp ce procentul se situează la 22% în SUA, la 21% în India şi Nigeria şi sub 20% în Columbia, Egipt, Mexic, Arabia Saudită şi Turcia. Respondenţii nu par a cădea de acord nici în ceea ce priveşte cauzele invaziei. În timp ce 49% dintre sud-africani, 54% dintre nigerieni şi 56% dintre indieni consideră că decizia Rusiei de a invada Ucraina a fost justificată pentru a dispune de o mai mare influenţă a Moscovei asupra Kievului, 78% dintre britanici, 53% dintre germani şi 58% dintre americani şi francezi au respins această afirmaţie. Un punct comun care rezultă din acest sondaj este că 62% dintre persoanele chestionate sunt de acord cu afirmaţia că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei s-ar putea sfârşi cu un război nuclear, iar 65% dintre respondenţi consideră că Rusia este o ameninţare la adresa securităţii mondiale. Costul vieţii şi criza alimentară O altă problemă în privinţa căreia s-a înregistrat un consens semnificativ a fost inflaţia, 49% dintre respondenţi declarându-se preocupaţi de costul vieţii. Mai mult, cetăţenii din Singapore, Regatul Unit, Franţa şi Serbia au considerat că inflaţia reprezintă una dintre principalele trei preocupări cu care se confruntă familiile şi cunoştinţele lor. Pe de altă parte, în ţările cu venituri medii şi mici există totodată un înalt nivel de anxietate cu privire la o posibilă penurie de alimente. În acest sens, sondajul evidenţiază că în cele trei ţări latino-americane chestionate - Columbia, Mexic şi Brazilia - 80% dintre respondenţi au fost de acord cu afirmaţia: 'Mă îngrijorează frecvent faptul că familia mea va suferi de foame'.

Zelenski: Ucraina sprijină propunerea privind crearea unei zone de protecţie la centrala Zaporojie

Ucraina va susţine propunerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) privind stabilirea unei zone de protecţie şi de siguranţă nucleară la centrala nucleară Zaporojie (din sudul Ucrainei), dacă este vorba de 'demilitarizarea' instalaţiei, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Interfax-Ukraina. Anunţul vine după publicarea marţi după-amiază a raportului cu concluziile inspecţiei efectuate de AIEA săptămâna trecută la această centrală nucleară din sudul Ucrainei, aflată în prezent sub controlul forţelor ruse. 'Raportul semnalează prezenţa echipamentelor militare ruseşti pe teritoriul centralei nucleare, subliniază presiunea exercitată asupra specialiştilor noştri nucleari şi face referiri clare la ocupaţia militară rusă', a afirmat în noaptea de marţi spre miercuri Zelenski în discursul său zilnic, potrivit EFE. În cursul reuniunii de marţi a Consiliului de Securitate al ONU, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a avertizat că prezenţa vehiculelor şi echipamentelor militare ruse în perimetrul centralei exercită o presiune excesivă asupra uzinei şi că, prin urmare, ar trebui retrase. De asemenea, 'comunicarea cu autoritatea de reglementare ucraineană, care a fost întreruptă, trebuie restabilită', a spus el. Referitor la propunerea directorului AIEA de a fi creată o zonă de protecţie la centrală, trebuie văzut conţinutul concret al unui astfel de instrument: ce înseamnă mai exact această protecţie, a afirmat Zelenski. 'Dacă conţinutul acestei propuneri este demilitarizarea teritoriului centralei nucleare - şi este logic, pentru că prezenţa militară rusă a fost cea care a adus centrala Zaporojie în pragul unei catastrofe radioactive - atunci putem susţine o astfel de zonă de protecţie demilitarizată', a adăugat preşedintele ucrainean. Cu toate acestea, preşedintele Ucrainei a subliniat că organizaţiile internaţionale 'din zilele noastre' au nevoie de 'un mandat mult mai larg pentru acţiunile lor'. 'Lumea nu numai că merită, ci are nevoie ca reprezentanţii AIEA să oblige Rusia să demilitarizeze teritoriul centralei nucleare şi să redea Ucrainei controlul deplin al acesteia', a afirmat el.

Dacă Rusia pune lumea 'în pragul unei catastrofe radioactive, înseamnă că lumea trebuie să aibă mijloacele adecvate pentru a pune Rusia în condiţii în care un stat terorist va fi forţat să pună capăt terorii', a concluzionat Zelenski. Totodată, preşedintele ucrainean consideră drept 'un pas important' propunerea Bruxellesului de a restricţiona eliberarea de vize pentru cetăţenii ruşi, întrucât 'Europa nu poate fi un loc de plimbare pentru ucigaşi şi cei care îi susţin'. Pe lângă faptul că este o problemă morală, 'este şi o problemă elementară de securitate', deoarece 'Rusia a trimis în mod repetat asasini în Europa sub aspectul de turişti obişnuiţi', a spus Zelenski în discursul său nocturn. 'Au admirat suficient turla catedralei din Salisbury, străzile germane şi depozitele de arme din Cehia. Destul. Europa nu este un loc de plimbare pentru ucigaşi şi pentru cei care îi susţin', a insistat el, referindu-se la cei doi presupuşi agenţi ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), Anatoli Cepiga şi Aleksandr Mîşkin, suspectaţi de otrăvirea fostului spion dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, Iulia. Întrebaţi în emisiunea redactorului şef al RT, Margarita Simonian, ce făceau la Salisbury, unde locuia Skripal, cei doi agenţi GRU au declarat că au mers să admire faimoasele turle ale catedralei din acest oraş din Anglia. De asemenea, agenţi GRU sunt suspectaţi de aruncarea în aer a unui depozit de muniţii în Cehia şi de asasinarea unui georgian de origine cecenă în Germania.

Comisia Europeană a propus marţi restricţionarea eliberării de noi vize pentru cetăţenii ruşi care doresc să călătorească în Uniunea Europeană, precum şi nerecunoaşterea paşapoartelor eliberate de Moscova în regiunile ocupate din Ucraina. Deşi decizia Bruxellesului este un 'pas important', a spus liderul ucrainean, aceasta 'nu este o interdicţie completă de eliberare de vize', ci 'le arată cetăţenilor statului terorist că poartă o anumită responsabilitate morală pentru agresiunea statului lor împotriva Ucrainei şi a Europei pe ansamblu'.

Administraţia SUA a decis împotriva desemnării Rusiei ca stat sponsor al terorismului

Guvernul Statelor Unite nu intenţionează să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului, a indicat marţi John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, transmite dpa. Anunţul a survenit la o zi după ce preşedintele Joe Biden i-a răspuns unui reporter că administraţia sa nu are în plan să facă o astfel de desemnare. Biden nu a dat însă alte detalii. 'Considerăm că, pur şi simplu, acesta nu este cea mai bună şi mai eficientă cale de a continua să tragem Rusia la răspundere', le-a declarat marţi John Kirby reporterilor. 'Nu a fost (o idee) respinsă cu uşurinţă. Am analizat-o serios', a adăugat el. Guvernul american a luat în considerare posibilele ramificaţii ale unei astfel de desemnări, a discutat cu experţi şi a ajuns la concluzia că o astfel de desemnare ar putea, în fapt, să împiedice eforturile ONG-urilor de a livra sprijin umanitar Ucrainei, a spus Kirby.

El a adăugat că desemnarea ar fi putut totodată să afecteze negativ poziţia Ucrainei la masa negocierilor dacă discuţiile cu Rusia s-ar relua. Parlamentul leton a desemnat recent Rusia ca stat sponsor al terorismului, iar guvernul ucrainean a cerut Statelor Unite să ia aceeaşi măsură. Pe lista statelor desemnate de SUA ca sponsori ai terorismului se află în prezent Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba, toate fiind supuse de Washington unor sancţiuni care vizează ajutorul pentru dezvoltare, exporturile de armament şi sectorul financiar.

Secretarul general al ONU cere instituirea unei zone demilitarizate la centrala nucleară ucraineană Zaporojie

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut marţi seară Moscovei şi Kievului să cadă de acord asupra stabilirii unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare Zaporojie, în sudul Ucrainei, transmite miercuri dpa. Situaţia actuală este imposibil de susţinut şi cel mai bun mod de a ne asigura că facilităţile nucleare şi populaţia Ucrainei sunt protejate şi sigure este ca acest conflict armat să se încheie acum', a declarat Guterres la Consiliul de Securitate al ONU din New York. Centrala Zaporojie şi zona adiacentă nu trebuie să fie ţinta sau platforma de lansare a unor operaţiuni militare, a adăugat el. 'Până la încheierea conflictului şi la restabilirea unor condiţii stabile există nevoia urgentă pentru măsuri interimare care să prevină un accident nuclear rezultat din distrugeri provocate cu mijloace militare', a apreciat secretarul general al ONU.

Potrivit Reuters, Guterres a prezentat 'paşi specifici' pentru ambele părţi meniţi să ducă la demilitarizarea centralei Zaporojie şi a zonei adiacente. Prima măsură este ca forţele ruse şi ucrainene să se angajeze să se abţină de la activităţi militare în interiorul şi în apropierea centralei nucleare, cea mai mare din Europa. 'Ca al doilea pas, trebuie obţinut un acord privind perimetrul demilitarizat. (...) Mai exact, aceasta ar include un angajament al forţelor ruse de a-şi retrage tot personalul şi echipamentul militar din acel perimetru şi un angajament al forţelor ucrainene de a nu ocupa acel perimetru', a explicat Guterres. Înaintea reuniunii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, le-a declarat reporterilor că, 'dacă demilitarizăm (zona), atunci ucrainenii vor intra acolo imediat şi vor distruge totul'. Militarii ruşi apără centrala, a susţinut Nebenzia.

Germania: Scholz sprijină planul lui Habeck privind centralele nucleare, subiect de dispută în coaliţie

Cancelarul german Olaf Scholz a sprijinit decizia ministrului economiei Robert Habeck (Verzii) de a menţine în stand-by două din ultimele trei centrale nucleare ale Germaniei, în loc de a le oferi o prelungire generală a duratei de viaţă, aşa cum cer unele voci din coaliţia sa de guvernare, transmite dpa. În loc să fie închise, aşa cum era planificat, la sfârşitul anului, cele două centrale vor fi păstrate în rezervă până la mijlocul lunii aprilie pentru cazul în care va fi nevoie de ele pentru stabilizarea reţelei de electricitate în sudul ţării în această iarnă. Decizia a amplificat o dispută în interiorul coaliţiei cancelarului Scholz, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal-Democrat (FDP). Verzii au fost foarte fermi în a respecta decizia, luată în vremea fostului cancelar Angela Merkel, de închidere a ultimelor trei centrale nucleare până la sfârşitul acestui an, în cadrul eforturilor Germaniei de a creşte contribuţia surselor regenerabile. FDP, partid pro-business, cere ca funcţionarea lor să continue pe termen lung pentru a ajuta la scăderea preţurilor la electricitate. Habeck a declarat luni că guvernul 'se ţine de planul de renunţare treptată la energia nucleară', dar păstrează cele două reactoare disponibile în standby câteva săptămâni în plus pentru cazul unei urgenţe în aprovizionare. 'În principiu, vom continua să renunţăm treptat la energia nucleară', a declarat Scholz marţi pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.

'După cum bine se ştie, FDP priveşte la energia nucleară oarecum diferit, ceea ce este complet legitim. Acum este vorba despre aprovizionarea cu energie în iarna viitoare, guvernul va gestiona situaţia amiabil', a spus el. 'În aceste vremuri, ar trebui folosite toate posibilităţile pentru a reduce preţul electricităţii pentru oameni şi companii', a afirmat liderul FDP şi ministru al finanţelor, Christian Lindner, în ediţia de luni a cotidianului Süddeutsche Zeitung. 'Trebuie de asemenea să recunoaştem că, în rândul populaţiei, o foarte largă majoritate crede acum că energia nucleară de tranziţie are o contribuţie importantă. Oamenii sunt îngrijoraţi', a spus Lindner.

'Oraşele noastre sunt deja în întuneric. În acelaşi timp, ni se spune că nu avem o problemă cu energia. Este lipsit de sens, după părerea mea', a adăugat ministrul liberal.

Armata Ucrainei susţine că a rănit sau ucis peste 40% din personalul companiilor militare private ruseşti din regiunea Harkov

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei raportează că unele unităţi ale aşa-numitelor companii militare private ruseşti care operează în teritoriile ucrainene temporar ocupate au peste 40% din personal fie grav rănit, fie lichidat de către trupele Kievului. Pierderi semnificative au suferit în special ruşii care luptă în satul Oleksandrivka, din regiunea Harkov.

"Cadavrele multora dintre cei ucişi nu sunt identificate, astfel că persoanele sunt considerate dispărute" - menţionează conducerea armatei ucrainene, conform Rador.

Un israelian condamnat la trei ani de închisoare pentru tentativa de a-l spiona pe ministrul apărării

Un fost agent de întreţinere de la reşedinţa privată a ministrului israelian al apărării, Benny Gantz, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru tentativa de a-l spiona pe ministru în folosul Iranului, a anunţat marţi Ministerul israelian al Justiţiei, notează AFP. Omri Goren Gorochovsky, un israelian în vârstă de 38 de ani, a fost arestat în noiembrie 2021. El este acuzat că a încercat să ofere informaţii de la domiciliul lui Benny Gantz grupului de hackeri Black Shadow, prezentat de Ministerul Justiţiei ca fiind 'afiliat Iranului'. Serviciul de securitate internă Shin Bet a indicat că acuzatul nu a avut niciodată acces la 'documente confidenţiale' şi, prin urmare, nu a divulgat secrete de stat. Potrivit Ministerului Justiţiei, Omri Goren Gorochovsky a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu tribunalul districtului central, în baza căruia 'a mărturisit că a încercat să transmită informaţii unui inamic'. Tribunalul l-a condamnat la 'trei ani de închisoare'.

Omri Goren Gorochovsky avea antecedente penale, printre care cinci condamnări şi pedepse cu închisoarea executate pentru diverse infracţiuni, în special jefuirea unei bănci, ceea ce ridică semne de întrebare legate de modul în care a fost angajat la domiciliul unuia dintre cei mai înalţi responsabili ai securităţii Israelului.

Truss şi Biden de acord să protejeze pacea în Irlanda de Nord (Downing Street)

Premierul britanic, Liz Truss, şi preşedintele american, Joe Biden, 'au căzut de acord asupra importanţei protejării' păcii în Irlanda de Nord, în cursul primei lor conversaţii telefonice, a anunţat marţi Downing Street, notează AFP. În fruntea diplomaţiei britanice, Liz Truss introdusese o lege revenind asupra dispoziţiilor vamale din cadrul statutului post-Brexit al Irlandei de Nord, cu riscul declanşării unui război comercial cu Bruxellesul. Liz Truss, care i-a succedat lui Boris Johnson, i-a spus preşedintelui Biden că aşteaptă cu nerăbdare 'să acţioneze în strânsă legătură' cu Washingtonul 'pentru a aborda provocările comune', a declarat o purtătoare de cuvânt din Downing Street. Printre acestea se numără 'problemele economice extreme declanşate de războiul preşedintelui rus Putin', a adăugat ea, potrivit unei relatări a conversaţiei lor.

Discuţia telefonică a avut loc pe fondul îngrijorărilor Statelor Unite cu privire la atitudinea lui Liz Truss care, în cursul anului în care a fost ministru de externe, a văzut tensiuni post-Brexit apărând în Irlanda de Nord şi afectând legăturile Regatului Unit cu Bruxellesul, Dublinul şi Washingtonul. Joe Biden, care are rădăcini irlandeze, a criticat politica de Brexit a Marii Britanii sub conducerea lui Boris Johnson, cu care a avut o relaţie lipsită de căldură. Preşedintele american a avertizat înainte de alegerea sa în 2020 că, dacă Brexit-ul va afecta Acordul de Vinerea Mare din 1998 - care a pus capăt la 30 de ani de violenţă în Irlanda de Nord - nu va aproba niciun acord comercial între Statele Unite şi Regatul Unit. Un acord comercial între Londra şi Washington este considerat în prezent ca o perspectivă îndepărtată. Cu toate acestea, legăturile de apărare dintre cei doi aliaţi transatlantici s-au întărit în ultimii ani, cu un nou parteneriat implicând Australia - numit AUKUS - convenit anul trecut.

Cu ocazia discuţiei lor telefonice de marţi, premierul Truss şi preşedintele Biden 'au convenit să întărească aceste legături, în special dezvoltând profunda noastră alianţă de apărare prin intermediul NATO şi AUKUS'. Cei doi lideri 'şi-au reafirmat angajamentul de a consolida libertatea mondială, de a ataca riscurile prezentate de autocraţii şi de a se asigura că Putin eşuează în Ucraina', a adăugat purtătoarea de cuvânt din Downing Street.

SUA: Un document despre armele nucleare ale unei ţări străine confiscat la domiciliul lui Trump

Informaţii despre armele nucleare ale unei ţări străine au fost descoperite printre documentele confiscate de FBI din reşedinţa lui Donald Trump la începutul lunii august, a informat marţi cotidianul Washington Post, citând surse apropiate dosarului, notează AFP.

'Un document descriind forţele militare ale unei ţări străine, inclusiv capacităţile sale nucleare', a fost găsit printre numeroasele documente clasificate recuperate de poliţia federală în timpul percheziţiei efectuate la domiciliul fostului preşedinte american, scrie jurnalul. Washington Post nu oferă detalii suplimentare şi indică faptul că sursele sale nu au dezvăluit despre ce ţară este vorba.

La 8 august, FBI-ul a făcut o percheziţie la Mar-a-Lago, reşedinţa lui Donald Trump din Florida, şi a confiscat cutii cu documente confidenţiale pe care republicanul nu le-a returnat după ce a părăsit Casa Albă, în ciuda multiplelor solicitări. La câteva zile după percheziţie, Washington Post anunţase că FBI-ul caută documente legate de arme nucleare. De la această operaţiune poliţienească spectaculoasă şi fără precedent pentru un fost şef de stat american, Donald Trump, care intenţionează deschis să candideze la preşedinţie în 2024, denunţă un act pe care îl consideră 'ilegal şi neconstituţional' şi repetă că a fost vizat din motive politice.

Luni, o judecătoare a tranşat în favoarea lui şi a ordonat desemnarea unui expert independent care să examineze documentele confiscate la 8 august. Această decizie interzice temporar anchetatorilor federali să le folosească în ancheta lor penală. Printre textele confiscate în cursul operaţiunii poliţieneşti se numără 18 documente clasificate 'top secret', peste 50 'secrete' şi 31 'confidenţiale', reaminteşte AFP

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News