Românii abia mai reușesc să-și plătească ratele la bancă. Pentru unii oameni, diferența dintre vechea rată și noua rată reprezintă marja de supraviețuire de zi cu zi. 

Marius Budăi, ministrul Muncii, a spus că propunerea lui Marius Eugen Ostaficiuc va fi analizată în coaliție. 

Elena Cristian, analist DC Business, a comentat această propunere venită din partea PSD.

„Când rata crește foarte mult, te afli într-o situație dezastruoasă de-a dreptul. Este foarte mare presiunea pe români, iar domnul deputat Ostaficiuc, dacă vrea să-i ajute pe românii care au dificultăți financiare în această perioadă și nu își pot plăti ratele, ar trebui să facă cumva și să inițieze un proiect de act normativ. Acum este în vacanță parlamentară, așadar are timp să se gândească până pe 1 februarie, să intre în regim de urgență.

De asemenea, mai trebuie să ținem cont și de Legea dării în plată care ar trebui respectată în această țară. Legea spune așa: Când rata îți crește cu mai mult de 50% în decurs de un an, banca este obligată să ia măsuri astfel încât rata să nu crească mai mult de atât. Parlamentarii ar putea să introducă încă un articol în această lege care este în vigoare, dar nu este respectată. Acest articol introdus în lege ar trebui să vină ca formă de sprijin pentru românii care nu își mai pot plăti ratele și care ajung în situații disperate. Să ne amintim de anii 2009-2010, să ne amintim de francii elvețieni, să ne amintim de oamenii care s-au sinucis pentru că nu mai puteau face față cu ratele, au fost drame mari, familii destrămate din acest motiv. Cred că ar trebui luate măsuri cât mai repede”, a spus Elena Cristian.

„Asta cu „vom analiza” seamănă cu „mai vedem... mai povestim...” în ședințele de coaliție în următoarele 70 de luni. Măsurile trebuie luate repede, chiar acum”, a zis Elena Cristian, analist DC Business, la România TV.

Vezi și mesajul lui Marius Eugen Ostaficiuc:

„Criza ratelor bancare! Băncile trebuie să facă un pas în spate.

Dezbaterile aprinse pe tema declaraţiilor privind ratele bancare au escaladat foarte mult în ultimele zile, mai ales într-un sens negativ, asta pentru că multe persoane nu au înţeles care a fost în fapt logica acestora. Nu am precizat niciodată că susţinerea pentru plata ratelor trebuie să vină de la bugetul de stat, aşa cum s-a interpretat în spaţiul public, şi asta din două motive. Statul nu poate acoperi astfel de sume uriaşe de la buget şi, în plus, nu ar fi corect faţă de ceilalţi români care nu au rate. Susţinerea trebuie aplicată prin măsuri care au mai fost date şi în trecut şi care au avut darul de a elimina din tensiunile acumulate de scumpirile apărute.

Recunosc, nu dețin soluţia magică de a achita ratele românilor la bănci, aşa cum au interpretat unii în spaţiul public, însă nici nu pot sta cu mâinile în sân. Nu depinde de voința politică scăderea indicelor de referinţă, la fel cum nu depinde, bunăoară, ca euro să ajungă 3 lei. În ce mă privește, am cerut găsirea urgentă a unor soluţii pentru cei care sunt împovăraţi de rate la locuinţe, fără ca prin astfel de soluții cuiva să i se pară că i se umblă în buzunar. În continuare cred că se impune o întâlnire cu specialiştii din domeniul economic, alături de reprezentanţii Guvernului, ai mediului bancar, ai Băncii Naţionale pentru identificarea celor mai bune soluţii legate de problema ratelor. Ca om de echipă, am semnalat că trebuie să luăm măsuri ce urmau să fie discutate la nivelul partidului, al coaliţiei, cu specialiştii din domeniu, mai ales că valul de scumpiri din ultima perioadă a făcut ca mulţi români să fie în pericol de a nu-şi mai putea plăti ratele.

La o simplă analiză, cred că o serie de propuneri pot fi deja formulate:

1. Dacă aplicăm modelul “Prima casă”, atunci se poate ajunge la limitarea comisioanelor de administrare sau eliminarea acestora pe o perioadă limitată la toate creditele imobiliare.

2. Mai mult, aşa cum s-a făcut în pandemie de către guvernul Cîţu, poate fi luată în calcul şi posibilitatea ca beneficiarii creditelor să solicite suspendarea ratelor principale, pe o perioadă de 6 luni sau un an şi să plătească doar dobânda.

3. De asemenea, se poate trece şi la suspendarea pe o perioadă de 6 luni sau un an a plăţii asigurării de viaţă. Să nu uităm că, în cele mai multe cazuri, băncile au deja garanții puse pe bunuri imobile, iar rata mortalității creditorilor e sub 2 la sută, deci riscurile pe care băncile și le asumă sunt minime. E timpul ca și băncile să dea dovadă de înțelegere. Oare ar fi posibil acest lucru?

Sunt soluţii pe care le voi trasmite specialiştilor din domeniu, cei în măsură să decidă cea mai optimă variantă. Efortul oricărei formule compensatorii trebuie să intre în sarcina băncilor, instituții care trebuie să își umanizeze discursul și ale căror excese trebuie temperate. De asemenea, Guvernul se poate implica prin măsuri tranzitorii pe o anumită perioadă. Este clar că băncile nu dau faliment dacă elimină comisioanele, iar cel creditat plăteşte doar dobânda. Astfel, nu se mai simte acea creştere împovărătoare.

Miza principală este aceea de a relaxa presiunea facturilor, mai ales în această perioadă în care sunt majorări la gaze şi la energie. Să oferim, așadar, populaţiei un respiro. Cu toţii ne-am dori să nu avem rate, cu toţii ne-am dori să plătim cât mai puţin pentru acestea, însă iată că, de multe ori, nu se poate acest lucru. De aceea, am cerut celor care pot găsi cele mai bune variante să se aşeze la masa de dialog pentru a veni în sprijinul celor afectaţi”.

VEZI ȘI: Legea pe care să NU o uite românii cu credite, cărora le-a crescut rata. Daniel Zamfir: Trebuie să facă o notificare. Banca este obligată - https://www.dcnews.ro/legea-pe-care-sa-nu-o-uite-romanii-cu-credite-carora-le-a-crescut-rata-daniel-zamfir-trebuie-sa-faca-o-notificare-banca-este-obligata_901393.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News