Apa potabilă a fost restricționată în Franța. Între timp, o echipă din Israel a ajuns în România pentru a ne oferi un model de succes în utilizarea și economisirea apei potabile. 

În Franţa, guvernul înăsprește restricțiile la consumul de apă potabilă, după ce numeroase regiuni ale țării au fost plasate în stare de alertă din cauza deficitului de umiditate din sol. Iarna extrem de secetoasă ar fi cauza, asta pentru că nu a permis refacerea rezervelor din pânza freatică. Dacă nu se iau măsuri imediate, sute de localități riscă să rămână total fără apă întreaga vară viitoare, a avertizat ministrul mediului, Christophe Béchu, la încheierea unei reuniuni cu prefecții, conform Rador. 

”Toată Franța, toate departamentele se află în acest moment sub valorile normale ale umidității solului. Din august 2021 am înregistrat 15 luni de deficit de precipitații; suntem într-o stare de alertă” a declarat Christophe Béchu. 

Conform sursei citate, sunt zone unde restricțiile pentru populație la consumul de apă potabilă au rămas în vigoare din vara trecută, în altele - au fost reintroduse recent. Stropirea peluzelor și a grădinilor, spălarea mașinii, umplerea piscinelor sunt interzise.

În cele cinci departamente declarate în alertă maximă a fost sistată până la noi ordine aprobarea oricăror proiecte de construcții noi. Ministrul Mediului a mai anunțat că Guvernul lucrează la un plan extins privind mai buna gestionare a resurselor de apă, ce va fi prezentat în curând.

Ce se întâmplă în România

România trebuie să acţioneze şi să ia măsuri, în contextul în care apa a devenit astăzi o provocare pe care trebuie să o ia în considerare, susţine Mella Shvartz, director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă şi Canalizare din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare (IWA), conform Agerpres. 

”Istoric, apa nu a fost o problemă în România, dar ca şi în toate celelalte ţări, nu numai din Europa, astăzi apa este o provocare pe care trebuie să o luăm în considerare în contextul încălzirii globale şi schimbărilor climatice. Iată că şi România se confruntă cu această provocare. În general, când ai o provocare, când ai o nevoie, cum se spune 'nevoia te învaţă', atunci trebuie să acţionezi şi să iei măsuri", a declarat, pentru sursa citată, Mella Shvartz.

O echipă de experţi israelieni din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare (IWA) au efectuat săptămâna aceasta o vizită în România pentru a împărtăşi autorităţilor române o parte din experienţa lor cu privire la diferitele soluţii pe care Israelul le-a dezvoltat în sectorul apei.

"Am venit să împărtăşim din experienţa noastră, deşi noi avem altă climă, suntem o ţară mult mai mică, dar tocmai pentru că, fiind în Orientul Mijlociu şi suferim din cauza lipsei de apă, noi am muncit mult pentru a inova, pentru a crea noi soluţii. Noi am avut în Israel cinci ani consecutivi de secetă, prima oară în istoria modernă a Israelului, şi totuşi în aceşti cinci ani apa s-a distribuit 24 de ore, şapte zile, adică fără nicio întrerupere, datorită măsurilor pe care le-am luat, pentru că am gândit pe termen lung că poate fi o problemă pe plan mondial", a explicat ea.

Apele uzate, folosite în agricultură în Israel

Expertul israelian a menţionat importanţa utilizării apelor uzate tratate pentru agricultură, subliniind că Israel este lider mondial în acest domeniu, în condiţiile în care distribuie 85% din apele uzuale în acest sector. Ea a precizat că edilul-şef din Buzău, Constantin Toma, a iniţiat un astfel de proiect ce ar putea deveni un model de implementare la nivel naţional.

"În România nu fost probleme cu apa pentru că sunt atâtea râuri, este Dunărea, dar, repet, nevoia te învaţă, iar proiectul pe care domnul primar Toma l-a iniţiat este tocmai pentru utilizarea apelor uzate tratate în zona Buzăului. Am vizitat staţia de tratare din Buzău, este foarte impresionant. Este o staţie mare, care deserveşte locuitorii Buzăului, circa 100.000 -120.000 de locuitori, dar poate deservi dublu. Domnul primar are în plan să lege toate comunele şi satele din jur, iar apa tratată să o folosească la irigaţii. Deocamdată sunt în discuţii pentru preluarea canalelor de irigaţii de la ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - n. r.), iar ulterior poate demara efectiv acest proiect. În cadrul cooperării noastre, noi putem furniza multă documentaţie tehnică, trebuie făcut un studiu de fezabilitate, licitaţia şi execuţia", a spus reprezentantul IWA.

Apa, la mai puțin de jumătate de preț față de cea potabilă

Implementarea unor astfel de proiecte, în condiţiile în care România are peste 300 de staţii de epurare, ar aduce numeroase avantaje din punct de vedere economic, al eficienţei energetice şi al calităţii apei.

"Vă daţi seama ce economie de apă potabilă înseamnă? După cum poate aţi auzit, noi am construit cinci instalaţii de desalinizare a apei de mare, încă două sunt în construcţie şi încă două în plan, iar acestea ne pot furniza toată cerinţa de apă potabilă. Dar avem, bineînţeles, o cerinţă foarte mare la agricultură. În România, circuitul apei este unul foarte lung şi, mai mult, m-aş îngrijora de calitatea apei. Ştiu că sunt parametri şi standarde, dar nu ştiu dacă se respectă sau cine le controlează. Apa din staţia de epurare este distribuită în râu şi din râu în canalele de irigare şi pe urmă la agricultori. De ce să nu intre din staţie direct la agricultori? Nu uitaţi că din acelaşi râu se trage şi apa pentru băut. De ce să nu lăsăm râul curat, să nu-l poluăm şi să tratăm această apă, s-o dăm direct în canalele de irigaţie şi de acolo agricultorilor? Noi nu avem canale de irigaţii, avem staţii de pompare şi conducte care duc apa pe câmp direct la agricultori. Agricultorii noştri au primit cu foarte multă bucurie apa aceasta datorită costului foarte scăzut, adică la mai puţin de jumătate de preţ decât apa potabilă. Costurile sunt mult mai mici la apa pentru agricultură, faţă de apa potabilă", a afirmat Shvartz.

Vizita experţilor din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare în România a vizat nu doar întâlniri cu oficiali români, ci şi cu agricultori din diferite zone secetoase ale ţării, unde apa este indispensabilă pentru agricultură.

"Am fost pe teren două zile. Ne-am întâlnit cu agricultori, am avut o mare plăcere, vă spun sincer, din punct de vedere personal, să văd cum s-a schimbat în aceşti ani agricultura din România. M-am întâlnit cu fermieri educaţi, cu forţă de muncă, cu idei inovatoare, care vor efectiv să readucă România să fie, cum se spunea odată, grânarul Europei. Am fost în zona Călăraşi, am văzut sistemul de irigaţii construit în urmă cu mulţi ani. Am fost şi la Buzău şi noi credem că acest proiect privind utilizarea apelor uzate tratate pentru irigaţii se poate multiplica la nivel naţional, fără discuţie. Acum nu ştiu dacă sunt canale de irigaţii în toată ţara, dar chiar acolo unde nu sunt, se poate face prin conducte. Canalele au şi ele avantaje lor, dar şi dezavantaje, pentru că apa se mai evaporă, mai sunt pierderi, dar şi calitatea apei are de suferit", a arătat Mella Shvartz.

”Noi nu depindem de bugetul de stat”

Nu în ultimul rând, ea a subliniat că Autoritatea guvernamentală israeliană pentru apă şi canalizare se ocupă de toate proiectele de investiţii care se fac în sectorul apei, fie că este vorba de proiecte de desalinizare, foraje, tratarea apelor uzate.

"Numai la această masă rotundă se stabilesc toate investiţiile noastre. Sectorul de apă în Israel este un sector închis, toate investiţiile se fac de fapt din preţul pe care îl plătesc toţi cetăţenii acasă pentru apă. Noi nu depindem de bugetul de stat, ceea ce este foarte important, dar investim aproximativ 1,5 miliarde de euro în fiecare an şi toate aceste investiţii numai din tariful pentru apă plătit de oameni acasă. Un an este buget, un an nu este buget, nu contează, noi investim. Acest tarif al apei nu trebuie să-l creştem în fiecare an, noi investim 1,5 miliarde de euro, dar în acelaşi timp creşte cererea de apă şi atunci se vinde mai multă apă. Deci, avem apa de mare desalinizată, avem foraje şi avem Marea Galileei, care este foarte importantă nu numai din punct de vedere strategic, dar şi istoric, biblic: Isus a mers acolo pe apă. Dar în anii aceştia de secetă nivelul apei a scăzut, aproape nu mai puteau pompele să tragă apă. Anul acesta am iniţiat un mare proiect, am construit o conductă care dă apa invers şi noi putem da apă din sistemul naţional de apă în Marea Galileei dacă nivelul scade din cauza secetei", a precizat oficialul IWA.

Întrebată dacă România ar putea face un proiect de desalinizare, Mella Shvartz a spus că este posibil, nu e nimic complicat, dar costurile vor fi mari, din cauza distanţei.

"Distanţa de la mare şi până unde vreţi să distribuiţi apa este mult prea mare. Nu este complicat, dar va costa mai mult. Israel este o ţară foarte îngustă, iar instalaţiile sunt pe malul mării", a răspuns ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News