Salariaţii Tenaris Silcotub din Zalău şi Călăraşi şi cei din Combinatul de Oţeluri Speciale (COS) Târgovişte vor organiza acţiuni de protest în zilele de 31 iulie şi 1 august.

Salariaţii Tenaris Silcotub din Zalău şi Călăraşi şi cei din Combinatul de Oţeluri Speciale (COS) Târgovişte vor organiza acţiuni de protest în zilele de 31 iulie şi 1 august, principalele motive fiind salariile mici şi intenţia Guvernului de a nu mai prelungi încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite după data de 1 ianuarie 2018, se arată într-un comunicat de presă al Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) 'Cartel Alfa". 

Potrivit sursei citate, angajaţii din cadrul Silcotub Zalău vor organiza marţi, 31 iulie, un miting marş de protest, în timp ce salariaţii COS din Târgovişte au programat un protest în faţa întreprinderii, între orele 14:00 - 16:00. De asemenea, miercuri, 1 august, va avea loc un protest al salariaţilor din întreprinderea din Călăraşi a societăţii Tenaris Silcotub. 

Ce revendicări au sindicaliştii

Sindicaliştii precizează faptul, că, în ciuda situaţiilor particulare ale celor două întreprinderi, Tenaris Silcotub, respectiv COS Târgovişte, lucrătorii au aceleaşi nemulţumiri majore, respectiv: salariile extrem de mici, care nu reflectă corect condiţiile de muncă din metalurgie şi piedicile legislative în calea negocierilor colective prin Legea 62/2011, precum şi intenţia Guvernului de a nu mai prelungi încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, după 1 ianuarie 2018, şi menţinerea discriminării la încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale. 

"În mod tradiţional, în domeniul metalurgiei, salariul minim era cu 20% mai ridicat decât cel de la nivel naţional şi o proporţie mică dintre lucrători erau încadraţi la minim, fiind recunoscute vechimea, nivelul de calificare sau cerinţele postului, elemente în baza cărora se stabileau ierarhiile salariale.

După dispariţia coeficienţilor de ierarhizare prin eliminarea contractelor colective de sector şi cel naţional şi în lipsa instrumentelor negocierii colective care să asigure o creştere măcar echitabilă, dacă nu proporţională, a celorlalte salarii odată cu creşterea salariului minim, diferenţele au dispărut şi treptat salariile s-au egalizat la nivelul salariului minim pe economie. Salariile de subzistenţă care nu permit un trai decent, condiţiile de muncă proaste, relaţiile de ev mediu cu angajatorii, dar şi lipsa recunoaşterii printr-o ierarhizare corectă, creează frustrare şi alimentează migraţia masivă de lucrători spre alte ţări europene", se notează în comunicatul citat. 

Solicitare de modificare a Legii 62

Totodată, sindicaliştii consideră că este necesară modificarea de urgenţă a Legii 62, a dialogului social pentru a debloca negocierile colective la toate nivelurile, în acord cu Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii ratificate de România. 

"Este o prioritate care se reflectă şi în Recomandările specifice de ţară ale Comisiei Europene. În România, cadrul pentru negocierile colective nu favorizează funcţionarea armonioasă a sistemului de relaţii de muncă. Dialogul social este caracterizat de un nivel scăzut de negociere colectivă, în special la nivel de sector, şi de o participare redusă a sindicatelor şi a organizaţiilor patronale. Pragurile ridicate de reprezentativitate si definirea vagă a sectoarelor se numără printre principalele obstacole în calea unui dialog social mai eficient. S-au înregistrat puţine progrese până în prezent în privinţa modificărilor legislative care vizează îmbunătăţirea cadrului instituţional', precizează CNS "Cartel Alfa". 

În viziunea organizaţiei sindicale, traiectoria descendentă a ponderii remunerării salariaţilor în PIB (cea mai accentuată dintre ţările Europei Centrale şi de Est) arată că lucrătorii nu beneficiază de pe urma creşterii economice la care contribuie în mod direct şi indică modul profund inechitabil al distribuţiei rezultatelor creşterii economice între cei care muncesc şi reprezentanţii capitalului, acţionarii. "Dacă în 2008, la un cost total al orei lucrate de 17,8 lei, productivitatea orară era de 23,5 lei, în 2017, la un cost total al orei lucrate de 29,2 lei, productivitatea orară era 47 lei, de peste trei ori mai mult valoarea adăugată", conform sursei citate. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News