Analiștii economici nu cred în programele de guvernare publicate de partide în campania electorală, apreciind că acestea nu oferă informații suficiente pentru construirea unor scenarii privind bugetul pentru anul 2013, sunt populiste și pot fi comparate cu titlul filmului "Minte-mă frumos".

România are încă probleme cu drepturile de proprietate, următorul guvern post-electoral va fi constrâns de relaţia cu creditorii internaţionali, iar programele de guvernare publicate de partide în campania electorală sunt populiste, nerealiste şi vor fi refăcute imediat după 9 decembrie, sunt doar câteva dintre opiniile unor analiști economici, prezenți la seminarul anual al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR), care au fost rugați de presă să răspundă dacă programele electorale oferă suficiente informaţii pentru a construi scenarii privind bugetul pe anul viitor şi dacă sunt credibile.

Astfel, Melania Hăncilă, economist şef Volksbank România, a recunoscut că nu a stat să analizeze cu foarte mare atenție programele de guvernare publicate de forțele politice în campania pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie "pentru că istoria ne-a confirmat că aceste programe vor fi uitate foarte rapid (...) Ambele programe propun reduceri de taxe şi e foarte bine. Dar am avut senzaţia că se joacă filmul «Minte-mă frumos» la nivel politic". În opinia specialistului, ar trebui ca aceste programe să propună, mai întâi, măsuri concrete de îmbunătăţire a colectării taxelor, precum și sursele de finanțare, iar reducerea TVA la 19% este apreciabilă.

"Ar fi foarte bună şi măsura cu diminuarea CSA care este ridicat şi impinge la evaziune fiscală (...) Nu agreez însă renunţarea la cota unică. Ar trebui să se meargă mai mult pe egalitate. Din moment ce beneficiile sunt egale (...) nu văd de ce cei care au venituri mai mari trebuie să contribuie cu mai mult. O asemenea măsură ar putea să perpetueze evaziunea", a mai adăugat Hăncilă, potrivit Mediafax.

În același context, Cătălina Molnar, economist şef la UniCredit Ţiriac, a catalogat drept "populiste" programele de guvernare.  La finalul dezbaterii care a privit teme precum creşterea economică din 2013 şi finanţarea în lei versus finanţarea în valută, Molnar, ca și economistul şef al BRD, Florian Libocor, au notat că ar trebui să se pornească de la respectare mai strictă a dreptului de proprietate şi garantarea acesteia.

Molnar a dat ca exemplu problema irigaţiilor, unde toate guvernele au promis măsuri şi investiţii, amintind cazul unui fermier care a investit într-un sistem propriu de irigaţii care i-a fost furat în mai puţin de un an, fără să poată identifica făptaşi sau să-şi recupereze investiţia.

"Respectarea dreptului proprietăţii este măcar un prim pas. Câteodată cred că există teama să faci un lucru că poţi rămâne fără", a afirmat economistul UniCredit Ţiriac.

"Cât priveşte bugetul este admirabil că au fost făcute aceste planuri de guvernare. Este destul de clar pentru mine însă că vor fi refăcute, şi mi-este greu să cred că anumite măsuri vor fi oportune, de genul redimensionării unor taxe (...) Am văzut consecinţele acelor modificări din urmă cu doi ani de zile. Le-am văzut şi sper că nu le-am uitat", a spus Florian Libocor, amintind că multe voci susțineau în urmă cu mai mulți ani, nevoia de bugete multianuale.

Pe de altă parte, economistul şef al Garanti Bank, Rozalia Pal, consideră că, indiferent de câştigătorul alegerilor din decembrie, următorul guvern va fi constrâns de relaţia cu creditorii internaţionali, adică de condiţionalităţile acordului stand by încheiat cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, apreciind că stabilitatea politică este deosebit de importantă pentru economia românească.

În schimb, economistul BCR Eugen Sinca s-a eschivat de la comentarea programelor de guvernare, abordând tema performanţei în agricultură. Analistul a reluat ideile fostului economist şef al BCR Lucian Anghel din urmă cu o lună, care vorbea de nevoia unui program de încurajare a comasării terenurilor, fără de care nu se poate face agricultură performantă, modernă şi care să corespundă comerţului modern.

Recunoscut pentru poziţiile sale echilibrate în ceea ce priveşte politica fiscală, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a analizat propunerea de trecere la aşa-zisa "cotă regresivă" a politicienilor, susținând că nu înțelege ce doresc aceștia, deoarece sistemul deja există.

Anterior acestei dezbateri, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, declara că principalul risc intern pentru creşterea economică din 2013, şi încă marea necunoscută, provine din modul în care se va construi bugetul pentru anul viitor, dacă va fi pro creştere economică sau limitativ, el apreciind că era nevoie ca proiectul de buget să fie prezentat înainte de alegeri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News