Există o boală foarte gravă care se ascunde în spatele unor simptome banale.

Vorbim despre meningită. Dr. Valeria Herdea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, președinte al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în medicina de familie și cunoscut medic pediatru, a vorbit despre această boală cu o mie de fețe.

”Dacă vorbim despre impactul bolilor infecțioase severe, cum este, de exemplu, meningita, lucrurile stau cu totul altfel, dramatic aproape. Pentru că, în spatele unui dureri de cap, asociate cu febră, se poate ascunde acest inamic teribil, o boală cu o mie de fețe care este meningita sau, din păcate, uneori septicemia cu evoluție foarte rapidă și putem pierde pacientul”, a zis Dr. Valeria Herdea. 

 

Conform unui studiu realizat de către ISRA Center la inițiativa unei companii farmaceutice în luna septembrie a acestui an pe un eșantion format din 604 femei și bărbați, cu vârsta cuprinsă între 18 și 44 de ani, cu educație medie și superioară, cu venituri medii și peste medie, care au cel puțin un copil între 0 și 10 ani, concluziile sunt:

Nivelul cunostintelor pe care parintii il au despre meningita

Primele afectiuni pediatrice mentionate spontan de parinti sunt racelile (42%) si doua dintre cele mai frecvente tipuri de virusuri gripale, A si B (22%). Varicela (24%), rujeola (18%) si diferite alergii sau intolerante alimentare (16%) se numara, de asemenea, in topul problemelor de sanatate ale copiilor.

Desi nu sunt mentionate in mod spontan de catre parinti, despre meningita au auzit 75% dintre parinti, respectiv 43% in cazul meningitei B. Indiferent de tipul afectiunilor, gradul de notorietate este semnificativ mai mare in randul femeilor comparativ cu barbatii. In top 5 cele mai cunoscute afectiuni pediatrice se regasesc: varicela (90%), rujeola (88%), otita (87%), infectiile respiratorii (84%) si pneumonia (84%).

Nivelul cunostintelor pe care parintii il au despre meningita este scazut (o medie de 3,6 pe o scala de la 1 la 7), respectiv foarte scazut in cazul meningitei B (o medie de 2,8 pe o scala de la 1 la 7). Spre deosebire de restul mediului urban, gradul de cunoastere al meningitei este semnificativ mai mare in Bucuresti (o medie de 4,1 pe o scala de la 1 la 7).

In ceea ce priveste meningita B, cunostintele sunt foarte precare in randul parintilor din orasele mici, sub 50K locuitori (o medie de 2 pe o scala de la 1 la 7), dar mai ridicate in randul parintilor din orase medii si mari, cu peste 100K locuitori (o medie de pana la 3,8 pe o scala de la 1 la 7).

Gradul redus de cunostinte se reflecta si prin imposibilitatea parintilor de a diferentia cele doua patologii de interes, meningita si meningita B. Pe de alta parte, o patrime dintre parintii care stiu sau au auzit despre meningita sau meningita B considera ca preventia poate fi sustinuta prin vaccinare. Cu toate acestea, proportia celor care nu au niciun fel de cunostinte despre metodele de preventie se ridica la 33% in cazul meningitei si 43% in cazul meningitei B.

Principalele caracteristici prin care este descrisa meningita de catre parinti sunt: cefaleea (65%), decesul (58%), febra (51%), administrarea tratamentului doar in spital (44%), evolutia rapida a bolii (44%), stabilirea diagnosticului doar in spital (43%), infectie de otiologie virala (42%) si prevenire prin vaccinare (40%). Meningita B este descrisa prin aceleasi caracteristici, insa gradul de recunoastere este semnificativ mai mic (aproape toate caracteristicile sunt mentionate de semnificativ mai putini parinti).

Atat meningita, cat si meningita B sunt percepute de parinti ca fiind afectiuni foarte grave (o medie de 6,1, respective 6,2 pe o scala de la 1 la 7). In randul parintilor foarte tineri (18-34 de ani) si al barbatilor, meningita este perceputa ca fiind o afectiune mai putin grava.

Medicul de familie (82%) si pediatrul (81%) reprezinta principalele surse de informare cu privire la sanatatea copiilor. Pediatrul este insa preferat in randul femeilor (85%) spre deosebire de barbati (71%).

Numarul surselor si al posibilitatilor de informare este mare, iar cei mai multi dintre parinti (63%) nu exclud niciuna dintre ele. Cu toate acestea, increderea investita in fiecare sursa difera foarte mult. Pediatri se bucura de cel mai inalt grad de incredere, in timp ce emisiunile TV, retelele de socializare si alte metode online de informare prezinta o incredere mai redusa.

Accesul la informatiile stiintifice privind sanatatea copiilor ridica dificultati pentru aproape 4 din 10 parinti. In acelasi timp, aceeasi proportie de parinti considera ca accesul este mai degraba facil.

Atitudinea fata de vaccinarea copiilor

In general, parintii sunt de parere ca vaccinarea copiilor are beneficii pentru sanatatea acestora (89%), iar medicii (pediatri, de familie si infectionisti) sunt cei in care au cea mai ridicata incredere atunci cand vine vorba despre vaccinarea copiilor (spre deosebire de autoritati si alte institutii in care increderea este semnificativ mai mica).

Din nou, medicul de familie si pediatrul sunt principalele surse de informare si atunci cand vine vorba despre vaccinarea copiilor. Femeile inclina semnificativ mai mult in favoarea pediatrului, in timp ce barbatii considera medicul de familie ca fiind o sursa mai importanta de informare.

De departe, informatiile care starnesc cel mai mult interesul cu privire la vaccinare sunt potentialele reactii adverse sau riscuri la care sunt supusi copiii (62%). Desi pe locul al doilea, beneficiile si utilitatea vaccinurilor reprezinta o informatie cautata doar de 19% dintre parinti.

Accesul la vaccinurile optionale este perceput de parinti ca fiind mai degraba dificil (45%). Mai mult, 38% dintre parinti sustin ca accesul la vaccinarea copiilor a scazut in contextul restrictiilor impuse de pandemia de COVID-19, in timp ce pentru 23% dintre parinti, cabinetul medical pentru vaccinarea copiilor nu este considerat un loc sigur. 

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News