Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ai colegi de muncă prietenoşi? Atunci ai şi cele mai mici şanse să te îmbolnăveşti de diabet, susţin cercetătorii
Foto: Unsplash
Supărările şi stările proaste au directă legătură cu bolile. Cele mai multe, printre care şi diabetul, sunt cauzate de stres.
Colegii prietenoși de la locul de muncă au un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor de diabet de tip 2. Un studiu făcut de cercetători de la Universitatea Tel Aviv, Israel, arată că persoanele care au un serviciu stresant și colegi de muncă neprietenoși sunt mult mai predispuși să facă diabet, scrie Daily Mail. Cercetările au demonstrat că relațiile de muncă pozitive reduc cu 22% riscul de a dezvolta această boală. Totodată angajații care cred că sunt suprasolicitați sau cei care au impresia că nu muncesc suficient, au cu 18% mai multe șanse de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2. Cercetarea a fost efectuată pe un număr de 5.843 de persoane. Niciuna dintre acestea nu suferea de diabet la începutul cercetării. După 41 de luni, cât a durat cercetarea, 182 persoane s-au îmbolnăvit.
În concluzie, cercetătorii susțin că volumul de muncă nu este factorul principal al gradului de satisfacție și sănătate al angajaților. În opinia lor, șefii ar trebui să se asigure în primul rând că subalternii primesc susținere și sunt apreciați. Stresul nervos puternic ar poate să fie un declanșator al dezvoltării diabetului. Au fost efectuate studii care au arătat că în perioada de criză socio-economică numărul de noi diabetici a crescut brusc. Oamenii au pierdut afaceri, au rămas fără muncă și bani, au suferit un stres imens. În alte cazuri s-a dovedit că boala s-a dezvoltat după moartea unei persoane dragi, un incendiu în casă sau alte situații stresante severe.
O alta cauză dovedită a declanşării diabetului este alimentaţia nesănătoasă pe termen lung. Laptele de origine animală, carnea şi orice preparat din carne, oul, brânzeturile sunt alimente nesănătoase prezente în fiecare zi în alimentaţia oamenilor care nu sunt interesaţi de efectele pe termen lung ale alimentelor ce le consumă. Celulele ajung sa fie umplute cu grăsimi iar insulina nu mai mai poate pătrunde prin membrana celulară în celulă. Glucidele nu vor mai fi metabolizate corespunzător.
Stresul si diabetul
S-a demonstrat că anxietatea determină creierul să elibereze cortizol din glandele suprarenale. Următoarea etapă este producția de zahăr din sânge (glicogeneză), ceea ce duce la creșterea glicemiei serice (hiperglicemie). În această condiție, resursele energetice ale organismului sunt eliberate și, în mod normal, sunt utilizate pentru o îmbunătățire a activității musculare. Este firesc să experimentăm stresul când ne confruntăm cu situații critice – aceasta este o modalitate rațională de a folosi rezervele organismului. Dar dacă anxietatea și neliniștea te cuprind zilnic sau de mai multe ori pe zi, acest aspect va avea consecinţe. Nivelul de zahăr crește constant, ceea ce implică eliberarea insulinei în cantități excesive (hiperinsulinemie). După aceea organismul returnează glucoza înapoi în celule. Insulina hormonală trimite organismului un semnal pentru stocarea grăsimilor. Acțiunea acestui mecanism se poate aminti sub denumirea de „acaparare a stresului”. De fapt, de multe ori problemele psihologice stau la baza multor simptome și boli. Aşadar, cel mai bun mod este să aveți grijă atât de bunăstarea psihologică, cât și de cea fizică prin alimentaţie şi sport. Şi, de ce nu, căutaţi să aveţi un climat sănătos la locul de muncă, să vă înconjuraţi cu oameni pozitivi şi să evitaţi conflictele cu şefii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
