Un raport al Băncii Mondiale arată că principalele probleme a agriculturii românești sunt deficienţele de management operaţional, care sunt mai severe decât orice restricţie de ordin bugetar, informează Mediafax

"Pe toate domeniile administrative, deficienţele de management operaţional reprezintă cea mai pronunţată constrângere a administraţiei agricole şi de dezvoltare rurală în privinţa realizării efective de politici şi servicii. Acestea sunt mai severe decât orice constrângeri bugetare", notează BM, care a realizat o evaluare completă, la nivel central şi regional, a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a celor două agenţii de plăţi (APIA, APDRP) şi a structurilor subordonate.

BM semnalează totodată fragmentarea instituţională din agricultura românească şi compartimentalizarea activităţilor, complexitatea structurilor de management şi calitatea slabă a delegării şi comunicării.

"Fragmentarea instituţională, atât în plan orizontal (la nivel de agenţii), cât şi vertical (ramuri teritoriale), este pronunţată şi creează costuri administrative şi probleme în interfaţa cu beneficiarii programelor. De asemenea, fragmentarea cauzează suprapuneri în activitate, în special în privinţa procesării solicitărilor, livrării serviciilor (de consiliere) şi controalelor", se spune în raportul BM.

Totodată, administrarea agriculturii româneşti merge în două viteze, determinate de încadrarea (sau nu) a programelor, serviciilor şi iniţiativelor în categoria politicilor europene.

Astfel, BM semnalează diferenţe semnificative de performanţă în interiorul sistemului, între agenţiile şi serviciile care se ocupă de programe europene şi cele care sunt responsabile de iniţiative autohtone.

"Toate serviciile şi agenţiile care se ocupă de programe cofinanţate sau coadministrate de Comisia Europeană au un scor de performanţă spre nivelurile superioare. Acelea care gestionează servicii interne sau programe naţionale au obţinut în general note spre limita de jos a scării de performanţă", se arată în raport.

BM recomandă accelerarea reformei în zona agenţiilor şi serviciilor care se ocupă de programele interne, dar notează că performanţele bune ale structurilor care gestionează iniţiative şi fonduri europene reprezintă un avantaj, în sensul că pot fi folosite ca exemplu pentru restructurarea celor cu o evoluţie slabă.

În plus, în privinţa diferenţelor de performanţă între cele două tipuri de structuri, BM semnalează că angajaţii care nu se ocupă de programe europene sunt frustraţi de bonusurile de până la 75% din salariu primite de colegii lor implicaţi în iniţiative CE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News