Algocalminul se va putea cumpăra, de la 1 februarie doar pe bază de reţetă, ca şi toate medicamentele care conţin metamizol - Algoremin, Fabocalm, Metamizol Solacium, Algiotop, Algoblock, Algozone, Alindor, Metamizol Farmacon, Quarelin, Novocalmin, Sintocalmin, Centralgin. Specialiștii avertizaseră încă de acum câțiva ani despre pericolele pe care le presupune consumul neavizat de algocalmin. De Ce News vă prezintă toate aceste informații legate de riscurile, uneori letale, ale metamizolului.

Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Naţionale a Medicamentului, dispoziţia de eliberare a unor calmante doar pe bază de reţetă se va realiza treptat, între februarie şi iulie 2011, astfel încât din luna august, medicamentele care conţin metamizol nu se vor mai putea procura decât pe bază de prescripţie medicală. Companiile farmaceutice producătoare ale medicamentelor cu metamizol au fost înştiinţate de ANM să-şi depună documentaţia pentru modificarea autorizaţiei (APP).

Deşi, după cum susține ANM, în România nu s-au semnalat cazuri de reacţii adverse grave la metamizol, de tipul agranulocitozei, decizia luată de Consiliul Ştiinţific al agenţiei este numai de prevenţie şi de micşorare a unui consum exagerat al acestui medicament, care în 2009 se afla pe primul loc în vânzări, iar în 2010 pe locul al doilea. În Rezoluţia Consiliului Europei, aflată în vigoare, se precizează că metamizolul se eliberează pe bază de prescripţie medicală (pentru eventuale reacţii adverse, pentru verificarea eficacităţii tratamentului).

Otravă la liber în casele oamenilor (Gardianul, aprilie 2009)

Interzis in marea majoritate a tarilor si drastic restrictionat in restul statelor, algocalminul continua sa se vånda la liber in farmaciile romånesti. Desi specialistii au tras nenumarate semnale de alarma asupra pericolului administrarii medicamentului, Ministerul Sanatatii refuza sa ia masuri in acest sens. Medicii spun ca metamizolul poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza, care distruge celulele din maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului

Reprezentantii Asociatiei Romåne pentru Studiul Durerii sustin ca 60 la suta din medicamentele folosite in controlul durerii in tara noastra contin metamizol. Potrivit unor studii recente realizate in patru spitale universitare din Romånia, peste 95 la suta dintre pacienti primesc metamizol intravenos impotriva durerilor postoperatorii. Organizatia a solicitat autoritatilor sa introduca noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea metamizolului, avertizånd asupra pericolului reactiilor adverse extrem de grave ale acestuia

In SUA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977, in Marea Britanie, din 1965, iar in Arabia Saudita, din 1980. In Suedia, Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Kuweit, Nepal, Bangladesh, Georgia si Lituania, medicamentul este strict interzis. In Israel, utilizarea acestui medicament a fost restrictionata, administrarea lui fiind posibila numai in spitale. Belgia a reglementat, in 1987, folosirea metamizolului doar cu prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri

Pentru români, medicamentul preferat si cât se poate de uzual impotriva durerii este banalul algocalmin. Atât medicii, cât si pacientii recomanda si folosesc cu incredere acest tratament, fara insa a cunoaste cu exactitate cât de periculos este medicamentul. Practic, algocalminul este atât de daunator, incât a fost interzis sau drastic restrictionat in foarte multe tari din lume. Mai mult, in Belgia, medicamentul este trecut la categoria otravuri. Numai la noi, in pofida avertizarilor, algocalminul continua sa fie accesibil oricui.

Metamizolul, substanță interzisă până și în Bangladesh

Substanta controversata pe care algocalminul o contine, metamizolul, poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza. Aceasta debuteaza cu o infectie foarte activa si presupune distrugerea celulelor din maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului. „Metamizolul este prezent in aproximativ 60 la suta din medicamentele folosite in controlul durerii la noi in tara“, a declarat dr. Elena Copaciu, presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii si medic sef la Clinica ATI a Spitalului Universitar Bucuresti. Aceasta a adaugat ca „un studiu multicentric recent, referitor la calitatea medicamentatiei postoperatorii, arata ca circa 95 la suta din bolnavi primesc metamizol intravenos pentru controlul durerii postoperatorii. Studiul a fost realizat in patru spitale universitare din Romania“.

Doctorii cer interzicere sau restricționare

Asociatia Romana pentru Studiul Durerii trage un semnal de alarma si sustine ca se impun noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea de metamizol. „Factorii de decizie trebuie stabileasca cu exactitate daca mai este nevoie sa mentinem pe piata farmaceutica combinatiile care contin metamizol. Se impune corecta informare a pacientilor in legatura cu riscurile unei automedicatii incorecte, dar si cresterea gradului de informare a medicilor prescriptori in legatura cu reactiile adverse induse de acest medicament“, a explicat dr. Elena Copaciu, care a adaugat ca riscul estimat de agranulocitoza este de 1 la 20.000 de administrari. Pe langa aceasta boala, metamizolul mai poate da si alte reactii adverse de tip alergic, la fel de grave, care pot duce la moartea pacientului, chiar si cu terapie intensiva prompt aplicata. Pe langa socul anafilactic, mai pot aparea si reactii alergice moderate, de tip bronhospasm, crize de astm bronsic, dereglari ale functiilor ficatului, rinichilor si plamanilor, dar si hipotensiune arteriala si reactii de tip greata sau voma. La noi nu exista date despre reactiile adverse ale metamizolului, pentru ca acestea nu se monitorizeaza, dar specialistii spun ca e imposibil ca dintr-o sala de conferinta sa nu se gaseasca medici care sa povesteasca despre complicatii alergice grave, care i-au facut sa fie mai atenti la prescrierea de metamizol. Unul dintre pericolele utilizarii acestei substante este generat de usurinta cu care orice individ o poate procura. Ea poate fi eliberata fara nici un fel de prescriptie medicala. Nu exista nici un control asupra consumului, riscul agranulocitozei neputând fi evitat.

În Belgia, eticheta algocalminului are un cap de mort

Metamizolul a fost lansat pe piata farmaceutica pentru prima data in 1921, în Germania, de firma Hoechst. În 1922 a fost deja descrisa agranulocitoza, dar numai dupa câteva decenii de utilizare, metamizolul a fost asociat cu reactii adverse fatale si, în primul rând, cu agranulocitoza. In SUA, printr-o hotarâre a FDA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977, în Marea Britanie din 1965, iar în Arabia Saudita din 1980. Asociatia Medicala Americana a atentionat pericolele potentiale ale utilizarii acestor preparate înca în 1973. Datorita riscului mare de agranulocitoza, retragerea metamizolului în Suedia s-a facut din 1973, însa în urma unei contraofensive a producatorilor cu prezentarea unor date optimiste, statul suedez cedeaza si reintroduce metamizolul pe piata în 1995. Aparitia însa a unor noi cazuri de agranulocitoza ca rezultat al utilizarii metamizolului timp de 6-7 zile oral sau parenteral într-un interval de 3-4 luni a dus la scoaterea metamizolului de pe piata suedeza în 1999. Danemarca a interzis utilizarea sistemica a metamizolului înca din 1979. Israelul a restrictionat in 1995 utilizarea parenterala a metamizolului sodic numai în spitale. Belgia a reglementat, din 1987, utilizarea metamizolului numai dupa prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri, cu obligatia aplicarii pe flacon a etichetei „cap de mort“. Germania, prin hotarâri emise în 1987, a restrictionat utilizarea preparatelor ce contin metamizol, retragând de pe piata combinatiile ce includ aceasta substanta. Spania în 1989 a retras de asemenea combinatiile de metamizol cu exceptia celor spasmolitice, pastrând metamizolul numai pentru tratarea durerilor post-traumatice, postoperatorii si febrei care nu raspunde la alte analgeziceantipiretice. În Olanda, producatorii au luat în 1990 hotarârea de a retrage de pe piata produsele ce contineau metamizol în diverse combinatii. Metamizolul a mai fost retras si din Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Arabia Saudita si Kuweit. Cazurile cele mai recente sunt Nepal, Bangladesh, Georgia si Lituania.

Ați citit cu atenție prospectul acestui medicament?

Compania producatoare avertizeaza prin prospect asupra reactiilor adverse importante, chiar daca formularea este un pic vaga si se foloseste un limbaj medical specializat: „Atentie! Acest medicament poate provoca fenomene alergice de tip anafilactic, mergând pâna la agranulocitoza sau soc. Deoarece agranulocitoza apare în mod neasteptat si este independenta de doza si de durata tratamentului, în cazul aparitiei febrei, anginei si/sau ulceratiilor bucale sunt obligatorii întreruperea imediata a tratamentului si efectuarea urgenta a hemogramei. Continuarea administrarii creste riscul de deces. În cazul tratamentului de lunga durata trebuie controlata periodic hemograma. Riscul de soc anafilactic este mai mare la pacientii cu astm bronsic alergic, rinita alergica si urticarie. Înaintea începerii tratamentului este necesara o anamneza atenta privind eventualele afectiuni alergice, precum si antecedentele de alergie la derivatii de pirazol sau la salicilati. În cazul pacientilor cu risc crescut de soc anafilactic, produsul se va administra numai daca este absolut necesar, dupa evaluarea atenta a raportului risc potential/beneficiu terapeutic si sub stricta supraveghere medicala. Medicamentul poate provoca hipotensiune arteriala, uneori severa (mai ales în caz de injectare intravenoasa prea rapida), hipotonie, hipovolemie, deshidratare, instabilitate hemodinamica, soc hemodinamic, hiperpirexie“.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News