Adunarea Naţională a Franţei se va pronunţa marţi, după aproape 80 de ore de dezbateri intense, în privinţa vastului proiect al unei legi bioetice, al cărei text include şi prevederi care sunt considerate o deschidere controversată a statului francez în faţa posibilităţii ca toate femeile să aibă acces la programe de reproducere umană asistată medical, informează AFP.

Scrutinul oficial, după prima lectură a acestui text controversat, prima mare reformă societală din mandatul de cinci ani al preşedintelui Emmanuel Macron, ales în funcţia de şef al statului francez în mai 2017, urmează să aibă loc la începutul serii. Pe lângă măsura emblematică de deschidere a programelor de reproducere umană asistată medical (Procreation Medicalement Assistee - PMA, n.r.) pentru cuplurile de lesbiene şi pentru femeile singure, textul de lege prevede şi o delicată reformă a filiaţiei şi a accesului la informaţii despre originile oricărei persoane, abordând în acelaşi timp numeroase subiecte complexe, precum autoconservarea ovocitelor şi cercetările în domeniul celulelor stem embrionare.

În toate grupurile politice, libertatea votului este garantată pentru fiecare deputat francez în cazul acestor subiecte care vizează intimitatea cetăţeanului şi care au generat întrebări ce au depăşit sfera clivajelor partizane. Pe lângă deputaţii provenind din majoritatea prezidenţial, LREM şi MoDem, care apără o promisiune de campanie făcută de Emmanuel Macron, deputaţii de stânga - socialişti, comunişti şi din La France Insoumise (stânga radicală) - sunt în cea mai mare parte a lor favorabili pentru extinderea programelor de tip PMA.

Însă votul lor nu va fi neapărat unul unanim, afirmă jurnaliştii de la AFP. Anumiţi reprezentanţi ai LREM şi MoDem au exprimat reticenţe consistente, mai ales în privinţa deschiderii programelor PMA pentru femeile singure, câţiva dintre deputaţi declarând că se opun acestui articol-far din textul de lege. Politicienii din partidul Les Republicains (opoziţia de dreapta) ar trebui să voteze 'în procent de 80%' împotriva acestui text, iar Marine Le Pen (Rassemblement National, partid de extrema dreaptă) a anunţat dinainte că va vota împotrivă.

Proiectul de lege propus de miniştrii Agnes Buzyn (Sănătate), Nicole Belloubet (Justiţie) şi Frederique Vidal (Cercetare) ar trebui să ajungă în luna ianuarie în Senat, iar Guvernul de la Paris speră să vadă adoptată această lege 'înainte de vara anului 2020'. 'Pariul' unor dezbateri liniştite, făcut de actuala majoritate, a fost în mare parte respectat, în pofida câtorva luări de poziţie explozive, precum aceea a unei foste membre a LREM, Agnes Thill, o opozantă foarte vocală a programelor PMA pentru toate femeile, care a denunţat 'o lege criminală'.

Extinderea programelor PMA, ce ar permite 'deschiderea ochilor asupra a ceea ce este familia franceză contemporană', potrivit lui Agnes Buzyn, a cauzat dezbateri aprige, care au durat trei zile. Politicienii din LR au insistat fără încetare asupra 'unui efect de domino' inevitabil în privinţa 'gestionării de către altul' (GPA), chiar dacă Guvernul de la Paris a repetat că această ipoteză va rămâne 'o interdicţie absolută în Franţa'. Câteva zeci de mii de opozanţi au manifestat pe 6 octombrie, afişând drapele cu sloganul 'Liberte Egalite Paternite', în timp ce familiile homoparentale au reacţionat publicând pe Twitter mii de fotografii cu familiile lor, informează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News