2024, cel mai cald an înregistrat vreodată — raport Copernicus
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Andreea Deaconescu
WhatsApp
FOTO: Agerpres
FOTO: Agerpres
Vara anului 2024 a intrat în istorie ca fiind cea mai fierbinte înregistrată vreodată. Această chestiune crește probabilitatea ca anul acesta să devină cel mai cald an măsurat de omenire, potrivit raportului publicat recent de serviciul european de monitorizare a climei — Copernicus, transmite The Guardian.

Într-un context deja familiar, recordurile de temperatură stabilite anul trecut au fost depășite, iar schimbările climatice provocate de activitățile umane continuă să crească temperaturile și să accentueze fenomenele meteorologice extreme, explică oamenii de știință.

În plus, un fenomen El Niño temporar a amplificat aceste efecte, ducând la o încălzire globală și mai accentuată.

Potrivit serviciul european de monitorizare a climei Copernicus, vara meteorologică din emisfera nordică – care include lunile iunie, iulie și august – a avut o temperatură medie de 16,8°C, depășind cu 0,03°C recordul precedent stabilit în 2023.

Ultimul deceniu – cel mai fierbinte din ultimii ~ 120.000 de ani

Deși arhivele Copernicus încep din 1940, datele din SUA, Marea Britanie și Japonia, care se întind până la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai fierbinte din ultimii aproximativ 120.000 de ani, potrivit estimărilor unor cercetători.

Lunile din august ale anilor 2024 și 2023 au fost "la egalitate" în ceea ce privește temperatura din emisfera nordică, ambele atingând 16,82°C, fiind cele mai fierbinți luni august din istorie.

Cu toate acestea, luna iunie 2024, cu temperaturi mult mai ridicate decât cele din iunie 2023, a făcut ca întreaga vară să fie cea mai caldă înregistrată vreodată, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.

„Cifrele acestea ne arată cât de gravă este criza climatică și cum începe să își facă simțită prezența tot mai tare”, a spus Stefan Rahmstorf, specialist de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Temperaturile ridicate din această vară au fost însoțite și de un punct de condensare (dew point) foarte mare – un indicator al umidității aerului – care a atins, probabil, valori-record în multe regiuni ale lumii, potrivit lui Buontempo.

2. FOTO: Ager... (canicula2_29702400.jpg)

Foto: Agerpres

2024, cel mai cald an înregistrat vreodată

Până luna trecută, Buontempo, alături de alți specialiști în climă, avea rezerve cu privire la posibilitatea ca 2024 să depășească recordul de căldură stabilit anul trecut. Totuși, având în vedere că august 2024 a egalat temperaturile extreme din 2023, el este acum „destul de sigur” că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată.

„Pentru ca 2024 să nu devină cel mai cald an din istorie, ar trebui să avem parte de o răcire semnificativă în ultimele luni ale anului, ceea ce nu pare probabil în acest moment”, a afirmat Buontempo.

Deși este posibil ca ultimele patru luni ale anului să fie influențate de un fenomen La Niña – un proces natural de răcire a unor părți din Pacificul central – fenomenul nu va fi suficient pentru a preveni stabilirea unui nou record de temperatură, mai adaugă acesta.

Aceste date nu sunt doar niște cifre într-un registru, ci reflectă condiții meteorologice care afectează direct viețile oamenilor, mai avertizează cercetătorii. Jonathan Overpeck, decanul Facultății de Mediu de la Universitatea din Michigan, a subliniat că aceste schimbări climatice extreme vor duce la mai multe valuri de căldură severe și secete în unele regiuni, în timp ce alte zone se vor confrunta cu ploi torențiale și inundații.

„Aceste schimbări climatice devin din ce în ce mai evidente și mai costisitoare pentru a fi ignorate”, a spus Overpeck.

Jennifer Francis, specialistă în climatologie la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a descris avalanșa de fenomene meteorologice extreme (de la căldură și inundații la incendii și vânturi puternice) ca fiind tot mai periculoase și violente.

Jennifer Francis a comparat situația actuală cu traiul într-o zonă de conflict, unde oamenii devin indiferenți la semnalele de alarmă.

În final, Buontempo a subliniat că, deși El Niño a contribuit la o parte din căldura extremă de anul trecut, principalul factor rămâne schimbarea climatică pe termen lung cauzată de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili. „Nu este surprinzător că vedem aceste valuri de căldură și extreme de temperatură”, mai spune el. „Și cu siguranță vom vedea mai multe în viitor”, adaugă acesta, potrivit The Guardian.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel