Bolile de inimă şi ale sistemului circulator reprezintă unele dintre cele mai importante cauze de deces din România. Asupra lor influenţează numeroase aspecte, cum ar fi cele care unele nu se pot modifica (codul genetic sau vârsta), iar altele, cum ar fi alimentaţia, sendentarismul, tabagismul. Următorul articol este centrat pe necesitatea unei diete sănătoase care presupune un important factor în momentul în care vreţi să preveniţi patologiile cardiovasculare. În continuare, vă vom prezenta zece sfaturi practice, propuse de Consumaţi zilnic fructe şi legume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, la nivel mondial, în anul 2011 consumul scăzut de fructe şi legume a fost responsabil de 1,7 milioane de decese. Majoritatea organizaţiilor de sănătate recomandă consumul a cinci porţii de fructe sau legume pe zi. Noi studii arată că ar fi mult mai benefic dacă adulţii ar consuma opt porţii de fructe sau legume pe zi.

Consumaţi cât mai puţină sare. Excesul de sare este prejudicios. Potrivit OMS, este un factor de risc în hipertensiune şi în alte boli cardiace. O cercetare a estimat că reducerea consumului de are cu 3 grame pe zi are aceleaşi beneficii ca şi cum am renunţa la tabagism. Specialiştii recomandă sarea iodată pentru a evita „tulburările de deficit de iod”.

Înlocuiţi cerealele rafinate cu cele integrale. Studiile au arătat că substituirea cerealelor rafinate cu cele integrale este foarte benefică asupra inimii. Consumul acestora din urmă diminuează riscul diabetului de tip 2, hipertensiunii, cardiopatiei, anumite tipuri de cancer, inclusiv riscul de deces prematur. Exemple de cereale integrale: orez brun, ovăz, mei, orz, secară, floricele de porumb de casă, grâu.

Consumaţi fructe uscate. De exemplu, este dovedit ştiinţific că nucele au cele mai mari beneficiile asupra sănătăţii cardiovasculare. Consumul regulat de fructe uscate nu este asosciat cu kilogramele în plus.

Alegeţi peşte în loc de carne, dar nu mai mult de două porţii pe săptămâni. Reducerea consumului de carne are multiple beneficii asupra sănătăţii. Nu ne surprinde faptul că vegetarienii suferă de mai puţine boli cardiovasculare decât cei care preferă carnea, aşa cum arată o recentă analiză publicată în Annals of Nutrition & Metabolism. Un studiu finalizat în septembrie 2012 a arătat că atât carnea roşie, cât şi carnea procesată cresc riscul de maladii cardiovasculare, dar acestea din urmă este mai nocivă. Carnea procesată este conservată prin utilizarea de sare sau alte substanţe, cum ar fi nitriţii (utilizaţi pentru conservarea mezelurilor, cărnii, cârnaţilor etc).

Consumaţi lapte degresat. Unul dintre cei „12 paşi pentru o alimentaţie sănătoasă” propoşi de OMS este de a consuma produse lactate, cum ar fi kefirul, lapte acru, iaurt care să fie scăzute în grăsimi şi sare. Deşi laptele are 3% grăsime, două treimi sunt grăsimi saturate (acid miristic – cel mai nociv factor al bolilor cardiovasculare).

Consumaţi ouă, dar cu moderaţie. Sunt puţine studii care demonstrează că ouăle aduc beneficii asupra corpului uman.  Cu toate acestea, specialiştii recomandă un ou pe săptămână. Ideal ar fi să-l consumaţi alături de cereale integreale (cum ar fi pâine integrală fără sare) sau de legume.

Evitaţi băuturile carbogazoase. Acestea accelerează apariţia bolilor cardiovasculare.

Alcoolul – cu cât mai puţin, cu atât mai bine. Băuturile alcoolice trebuie consumate moderat  pentru că au efecte nocive asupra inimii. Nu prejudiciază doar sistemul cardiovascular, ci au şi efecte neurotoxice, teratogene, cancerigene etc. Copiii, femeile însărcinate, oamenii care urmează să conducă un autovehicul, cei care au avut probleme legate de alcool, pacienţii care iau anumite tratamente sau persoanele care au activităţi care presupun atenţie, îndemânare, coordonare nu ar trebui să bea alcool.

Nu vă bazaţi pe suplimente alimentare, alegeţi o dietă sănătoasă. American Heart Association, lider mondial în cardiologie, spune că nu este recomandabil să cosumăm suplimente de vitamine, minerale sau plante pentru a preveni sau trata bolile cardiace sau accidentele vasculare cerebrale. O amplă analiză realizată de JAMA despre suplimentele Omega 3 a arătat că acestea nu scad riscul mortalităţii indiferent de cauză (boli cardiace, infarct miocardic, accident vascular cerebral).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News