'Astăzi este sărbătoarea mândrei şi dulcei Bucovine, care marchează 104 ani de la unirea acestui ţinut istoric cu celelalte ţări româneşti, la 28 noiembrie 1918, un moment de suflet al tuturor românilor bucovineni şi o etapă importantă care a contribuit la desăvârşirea visului de unitate al tuturor românilor, odată cu Marea Unire. Indiferent de schimbările pe care istoria le-a mai adus destinului său, Bucovina se evidenţiază ca un tărâm al tradiţiilor, al valorilor culturale, al credinţei şi al frumuseţii naturii, toate acestea împletite cu istoria, buna convieţuire şi ospitalitatea deosebită a oamenilor', a subliniat Nicolae Ciucă.

Premierul evidenţiază faptul că obiectivele culturale şi istorice, satele tradiţionale, care sunt adevărate muzee în aer liber. şi frumuseţea naturii fac din Bucovina 'una dintre cele mai apreciate destinaţii turistice, atât pentru români, cât şi pentru turiştii din alte ţări'.

'Am avut ocazia de multe ori să vizitez şi să admir aceste locuri şi am apreciat de fiecare dată frumuseţea lor, dar şi cât de primitori şi gospodari sunt oamenii şi spiritul de solidaritate de care au dat dovadă anul acesta în acţiunile de sprijin pentru refugiaţii din Ucraina, printre care s-au numărat şi mulţi etnici români din teritoriul bucovinean de peste graniţă nevoiţi să fugă din calea agresiunii militare ruse', a arătat Ciucă.

El a adăugat că îşi doreşte, ca român şi în calitate de prim-ministru, ca tot acest patrimoniu material, cultural, istoric şi uman să rămână intact. 'Să ne asigurăm că oferim perspective şi pentru prezent şi viitor, prin sprijin pentru accesarea fondurilor europene cu care pot fi implementate proiecte de interes local, dar şi prin măsurile pe care le finanţăm prin programul guvernamental 'Sprijin pentru România' ', a mai afirmat Ciucă. 

28 noiembrie - Ziua Bucovinei

Ziua Bucovinei este sărbătorită, începând din 2015, la 28 noiembrie, fiind instituită prin Legea 250/2015. La această dată, în 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuţi, moţiunea privind "Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României".

Regele Ferdinand I a consfinţit actul unirii Bucovinei cu România, prin decretul din 18/31 decembrie 1918, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice, respectiv Iancu Flondor şi Ion Nistor, au intrat în Guvernul României condus de Ion I.C. Brătianu. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă, la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).

Înfrângerea militară din Primul Război Mondial a dus şi la destrămarea imperiilor centrale - Austro-Ungaria, otoman şi ţarist. Primul care s-a prăbuşit a fost, cum era de aşteptat, cel austro-ungar.

La 3/16 octombrie 1918, împăratul Carol I de Habsburg trimitea manifestul intitulat "Către popoarele mele credincioase" ce privea reorganizarea imperiului într-o federaţie de şase state "independente" (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), Transilvania rămânea în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret, urma să intre în Ucraina, conform volumului amintit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News