Obiectivul Rusiei este capturarea completă a regiunii ucrainene Donbas, a reafirmat luni preşedintele rus Vladimir Putin, la aproape jumătate de an de la declanşarea unui război neprovocat împotriva Ucrainei, relatează DPA.

În cadrul reuniunii au fost prezentate tancuri şi rachete ruseşti, Putin lăudând companiile producătoare de arme ruseşti pentru faptul că echipează forţele militare cu arme moderne care astăzi contribuie la victorie.

Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale contra Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023 cinci sisteme de apărare S-400 vor fi livrate Indiei, a spus şeful Rosoboronexport, Aleksandr Miheev. Totuşi, directorul Serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, a recunoscut că s-au înregistrat anumite probleme logistice legate de evenimentele politice.

Pe 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Pentru a se putea apăra, Kievul se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

Pus la colț de lumea liberă, Putin își pune nădejdea pe prietenia cu dictatorii. Liderul Kremlinului doreşte ca Rusia şi Coreea de Nord să îşi extindă relaţiile bilaterale

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis liderului nord-coreean Kim Jong Un că cele două ţări îşi vor "extinde relaţiile bilaterale cuprinzătoare şi constructive prin eforturi comune", a informat luni presa de stat de la Phenian, transmite Reuters.

Într-o scrisoare adresată liderului Kim Jong Un cu ocazia sărbătoririi zilei eliberării Coreei de Nord, preşedintele Putin a spus că legături bilaterale mai strânse ar fi în interesul ambelor ţări şi ar contribui la consolidarea securităţii şi a stabilităţii în peninsula coreeană şi în regiunea Asiei de Nord-Est, conform informaţiilor difuzate de agenţia nord-coreeană de presă KCNA.

De asemenea, liderul nord-coreean i-a trimis o scrisoare preşedintelui rus în care îi comunică că prietenia ruso-coreeană a fost creată în cel de-al doilea război mondial odată cu victoria asupra Japoniei, care ocupase peninsula coreeană.

"Cooperarea strategică şi tactică, sprijinul şi solidaritatea" dintre cele două ţări a atins de atunci un nou nivel în eforturile comune de a se opune ameninţărilor şi provocărilor din partea forţelor militare ostile, a spus Kim în scrisoare sa. KCNA nu a identificat care ar fi aceste forţe ostile, dar, de obicei, acest termen se referă la Statele Unite şi aliaţii săi.

Kim Jong Un a prezis că această cooperare va creşte pe baza unui acord semnat în 2019, când s-a întâlnit cu preşedintele Putin.

Coreea de Nord a recunoscut în iulie drept state independente cele două republici separatiste din estul Ucrainei susţinute de Rusia, iar oficialii au luat în discuţie perspectiva ca muncitori nord-coreeni să fie trimişi în aceste zone pentru a ajuta în domeniul construcţiilor sau ca forţă de muncă în alte sectoare.

Ucraina, care rezistă unei invazii ruse descrise de Moscova drept "operaţiune militară specială", a rupt imediat relaţiile cu regimul de la Phenian după această recunoaştere, scrie Agerpres. 

Rusia sugerează o încetare a focului în jurul centralei nucleare Zaporojie

Forţele ruse au sugerat o încetare a focului în jurul centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, informează luni DPA.

"Conducerea Naţiunilor Unite şi diplomatul şef al UE nu ar trebui să vorbească despre demilitarizare, ci despre introducerea unui încetări a focului", a declarat Vladimir Rogov, reprezentant al autorităţilor de ocupaţie ruse, luni agenţiei de presă de stat ruse Ria Novosti.

Zile în şir, Rusia a făcut responsabilă partea ucraineană pentru atacurile asupra centralei nucleare din oraşul Energodar, în timp ce ucrainenii au dat vina pe ruşi. Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută asupra unui potenţial dezastru nuclear şi a cerut ca zona să fie demilitarizată.

Duminică, 42 de ţări au cerut ca Rusia, care în prezent ocupă centrala nucleară, să o predea Ucrainei. Cererea a fost făcută
în numele UE, precum şi al SUA, Marii Britanii, Norvegiei, Australiei, Japoniei, Noii Zeelande şi al altor ţări.

"Staţionarea personalului militar rus şi a armelor la instalaţia nucleară este inacceptabilă", au declarat acestea într-un comunicat comun.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News