Înainte ca vizita Papei Francisc în ţara noastră să înceapă, nenumărate televiziuni foloseau pentru ea adjectivul „istorică". Se pare că numai la noi se poate întâmpla un asemenea lucru: catalogarea unui fenomen înainte ca el să se fi produs. Lăsăm la o parte faptul că o definiţie a lui Iorga pe aceeaşi temă este foarte drastică: „Un fapt este istoric – spunea marele savant – numai atunci când niciuna dintre rădăcinile sale nu mai atinge prezentul".
Deocamdată, călătoria în ţara noastră a Papei Francisc ne oferă un termen de comparaţie pentru vizita înaintaşului său, marele pontif Ioan Paul al II-lea, de acum cu 20 de ani, aceasta din urmă fiind cu adevărat istorică. Şi iată de ce. Ioan Paul al II-lea făcea prima sa vizită ecumenică într-o ţară ortodoxă. Un episod istoric se verifică prin perspectivele pe care le deschide. După vizita în România, Ioan Paul al II-lea a călătorit şi în alte ţări majoritar ortodoxe. Trei ani mai târziu, în 2002, vizita Bulgaria. A mers, de asemenea, şi în Grecia. În felul acesta, prezenţa unui papă într-o ţară ortodoxă devenea din excepţie – cum s-a întâmplat în România – un fapt obişnuit.
Istorice au fost şi anumite momente de slujire, când întâistătătorii celor două Biserici, Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul Teoctist, au slujit împreună – fără să se împărtăşească, desigur, din acelaşi potir. Iarăşi o premieră sau un fapt istoric, de care s-a cam uitat în aceste două decenii, este declaraţia comună a celor doi întâistătători referitoare la războiul din Iugoslavia, care era atunci în toi.
Prevalent ecumenică, vizita lui Ioan Paul al II-lea a fost, totodată, şi una de stat, întrucât s-a întâlnit cu preşedintele de atunci al României, Emil Constantinescu, respectiv una discret apostolică, dat fiind că l-a întâlnit pe cardinalul Todea, precum şi ierarhia şi clerul catolic şi greco-catolic de la noi. În fine, ca fapt secundar, dar tot de natură istorică, este şi acela că, pe 3 aprilie 2005, în toate bisericile din România s-au făcut parastase pentru odihna sufletului Papei Ioan Paul al II-lea, trecut la cele veşnice cu o zi înainte, fapt care arăta urma adâncă lăsată de el în memoria românilor. Îmi amintesc că la Biserica Sfântul Ilie-Gorgani, unde merg la Liturghie, am văzut fotografia Papei, cu panglică neagră peste ea, aşezată la baza icoanei Maicii Domnului.
Vizita Papei Francisc în România, care a durat tot trei zile, ca şi a lui Ioan Paul al II-lea, a fost prevalent vizită de stat şi apostolică. A trezit sentimente de elan şi bucurie, revelându-ne astfel un mare creator de atmosferă. Însă între istorie şi atmosferă există o mare deosebire...
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Delia Budeanu, povestea neștiută. Cea mai cunoscută crainică din istoria Televiziunii Române de dinainte de '90 se temea să nu fie împușcată de Ceaușescu
- Zodia care trebuie să facă schimbări în perioada următoare. Daniela Simulescu: Vă recomand să stați departe / video
- Banca Mondială și FMI recomandă noi taxe și impozite pe salariile românilor, dar și pe locuințe și mașini. Alternativa lui Adrian Negrescu
- Horoscop 23 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are probleme în familie. Mergi pe vârfuri!
- Horoscop 22 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care se simte manipulată. Vei fi radical
- Modificare RCA - numeroși șoferi vor plăti bani mai mulți. Titi Aur arată manevra care s-a făcut / video
- Armata SUA testează o armă experimentală cu microunde de înaltă putere. Ce este Proiectul Meteor
- O țară din Europa are școală gratis pentru adulți, inclusiv pentru români. Învață două limbi străine și obțin și competențe profesionale
- BANCUL ZILEI: Bulișor, răspuns magistral pentru tată
- Apa îmbuteliată în pet-uri, pericol pentru sănătate. Dr. Mircea Duțu: ”Particule extrafine au ajuns în sânge, inimă și creier”. Care este cea mai sigură apă
- Ce profesii onorabile ocupă mulți români în Norvegia. „Aici este o lipsă enormă. Toți norvegienii îi laudă”
- O nouă provocare pentru școala românească, în contextul tehnologizării și ecologizării. Prof. Duțu: Un moment de cumpănă
- Cum a ajutat Marian Moroșanu, zis „Ceaușescu”, la urgentarea dosarului Mineriadei