VIDEO: Spectacol tehnologic fabulos de Anul Nou, în Beijing. Pambuccian: Cu 40 de ani în urmă, exportam calculatoare românești în China. Eram priviți ca vrăjitori ai tehnologiei
Autor: Roxana Neagu | Publicat pe: 03 ian 2022, 15:50
WhatsApp
Beijingul, de Anul Nou/ captură video YouTube
Beijingul a marcat trecerea la 2022 într-un mod fascinant, care arată puterea fabuloasă a tehnologiei. Deputatul Varujan Pambuccian a explicat evoluția Chinei și unde a greșit România, acea Românie care, în urmă cu patru decenii, exporta calculatoare Chinei. 

”Cu 40 de ani în urmă, exportam calculatoare românești în China. Colegii mei care se întorceau de acolo ne povesteau cum eram priviți, ca un fel de vrăjitori ai tehnologiei. Chinezii pe care îi întâlneau ne priveau cu admirație și respect. Noi știam că nu suntem cei mai tari și că învățasem enorm în urma contactului cu lumea occidentală, de la felul de a face cercetare științifică la cel de a produce lucruri. Nu învățasem să vindem și asta nu te învață nimeni. Făceam și mult lohn, e drept, dar începusem să ne ridicăm pe picioarele noastre. Între timp și noi și ei ne-am reformat sistemele politice. Și pentru noi și pentru ei lucrul ăsta a fost o premisă necesară dezvoltării. Noi am renunțat la lucrurile pe care începusem să le facem cu mintea noastră și am adoptat linia de minimă rezistență a comerțului și lohn-ului. Ei ai făcut mult lohn, extrem de mult lohn, investind o fracțiune însemnată din ce au câștigat în cercetare-dezvoltare. Nu cred că există multe națiuni cu o tradiție atât de bogată și de îndelungată ca națiunea chineză.

”Și-au deschis mintea”

Numai că ei nu au ridicat ziduri mentale venite din tradițiile lor, nu le-au utilizat pentru a se defini ca buricul Pământului, au privit cu ochii larg deschiși la lumea din jur și și-au deschis mintea. Acum 20 de ani au luat o decizie similară cu cea luată de Israel cu 30 de ani în urmă: să pună cercetarea științifică și tehnologică înainte de orice și să adapteze felul de a gândi al oamenilor la ea. Noi ne-am adâncit în lohn vorbind din ce în ce mai obsesiv despre investiții în locuri de muncă și despre cât de grozavi suntem noi. Ambele premise sigure ale stagnării. Este foarte greu să încerci ceva împotriva unui curent de gândire covârșitor majoritar. Când în urmă cu 22 de ani inițiam proiectul de dezvoltare a unei industrii naționale de IT, nu aș fi crezut nici în cele mai urâte vise ale mele că va genera un lohn de lux, e drept, dar care ca efect la nivelul națiunii este similar cu cel prin care am trecut în industria textilă. Pentru că tot să vinzi om-oră este.

”Sunt adeptul naționalismului economic, științific și tehnologic, nu al bătutului apei în piuă”

Cu câteva notabile exemple, am rămas la nivelul ăsta. Și la cel al afacerilor imobiliare. Îmi povestea cu amărăciune un distins membru al Academiei că a invitat cu ani în urmă Camera de Comerț a județului în care se afla pentru a prezenta brevetele institutului pe care le conducea în speranța că nu va trebui să-l vândă la infinit în Germania și că se poate realiza ceva cu ele și în România. Nici unul din cei care veniseră nu l-a întrebat nimic. Doar la plecare, unul dintre membri delegației l-a întrebat dacă e clădirea institutului de vânzare că e bună de hotel. Am fost întrebat în anii aceștia dacă sunt naționalist. Și da, sunt. Sunt adeptul naționalismului economic, științific și tehnologic, nu al bătutului apei în piuă cu cât de grozavi suntem din vorbe pentru că în realitate suntem o țară de imobiliar, lohn și stație de distracție, cu un pământ care se deșertifică în ritm accelerat și o populație din ce în ce mai tributară fabulațiilor și superstițiilor alea de neolitic. Și eu nu vreau să continuăm așa și de-aia tot dau cu capul în zid în speranța că se va sparge.

Acum încerc cu proiectul meu de dezvoltare a cercetării într-un fel similar cu ce au făcut Statele Unite în 1950 (în 1950!), cu intrarea României în A Treia Revoluție Agrară și cu adaptarea felului în care construim la tehnologiile lumii în care trăim. De ce am ales așa? Pentru că riscul de a eșua în lohn este minim în domeniile astea. În tot acest timp, China a investit o mare parte din banii câștigați din lohn în resursele Africii și în dezvoltarea cercetării științifice și tehnologice proprii. Așa se face că azi deține monopolul proiectării fabricilor robotice și este principalul competitor al Statelor Unite în domeniile inteligenței artificiale și programării viului. Adică din cele 6 direcții de dezvoltare majore ale lumii în trei dintre ele. În numai 40 de ani de când colegii mei se întorceau de acolo povestind cum erau priviți ca un fel de vrăjitori ai tehnologiei. Și ca să nu aud tâmpenia că sistemul lor le-a accelerat dezvoltarea vă amintesc că Israelul era acum 40 de ani o țară eminamente agricolă pe bune și că azi este unul dintre principalii furnizori de dezvoltare științifică și tehnologică ai planetei. Gândurile astea au fost pricinuite de excepționalul spectacol de tehnologie etalat la Beijing în noaptea trecerii la anul 2022, spectacol de realitate augmentată realizat exclusiv cu ajutorul hologramelor la scară mare și primit de către chinezi ca ceva firesc și frumos.” a scris deputatul Varujan Pambuccian, pe Facebook. 

G Ad:

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro