Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre fără precedent, obligând România să recunoască automat schimbarea de nume și gen în actele de identitate ale cetățenilor români transgender, dacă această modificare a avut loc într-un alt stat membru al UE. Hotărârea vine în urma unui proces intentat de Arian Mirzarafie-Ahi, un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, care a fost sprijinit de Asociația ACCEPT. Arian a solicitat recunoașterea modificărilor de gen și nume realizate legal în Marea Britanie, dar s-a confruntat cu refuzul autorităților române.

CJUE a hotărât că România trebuie să transcrie cu promptitudine aceste modificări, fără a impune persoanelor transgender parcurgerea unei noi proceduri naționale pentru recunoașterea genului, asigurând astfel o procedură administrativă rapidă, accesibilă și transparentă. Hotărârea stabilește un precedent esențial pentru drepturile persoanelor transgender din întreaga Uniune Europeană.

Cazul lui Arian, audiat la Marea Cameră a CJUE, este primul de acest gen care abordează recunoașterea reciprocă a modificărilor juridice ale genului pentru persoanele transgender din statele membre UE. Acesta deschide calea pentru ca alte persoane transgender să își vadă drepturile recunoscute în mod similar pe tot teritoriul Uniunii Europene.

„Refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal obținută într-un alt stat membru afectează grav exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere. Genul, asemenea prenumelui, este un element fundamental al identității personale. Refuzul recunoașterii generează dificultăți în dovedirea identității în viața cotidiană și aduce inconveniente majore de ordin profesional și privat”, se arată în comunicatul CJUE.

Decizia CJUE este aplicabilă imediat și devine obligatorie pentru toate statele membre, inclusiv România. Aceasta subliniază că drepturile legale obținute într-un stat membru UE trebuie recunoscute automat în toate celelalte state membre. Cazul lui Arian reprezintă o victorie importantă nu doar pentru el, ci și pentru alte persoane transgender din întreaga Europă, care vor putea să se bucure de recunoașterea identității lor fără a fi supuse unor proceduri birocratice complicate sau discriminatorii.

Arian Mirzarafie-Ahi a exprimat satisfacția față de decizia CJUE, declarând că aceasta marchează un pas semnificativ pentru drepturile cetățenilor transgender din UE: „Am așteptat atât de mult timp pentru asta și sunt mândru că acest caz a deschis drumul pentru ca alții să se bucure de drepturile lor fără discriminare în Uniunea Europeană. Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate”, a declarat Arian.

Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care l-a reprezentat pe Arian, a subliniat că această hotărâre obligă autoritățile române să adopte proceduri clare și accesibile pentru recunoașterea juridică a genului, afirmând că statul român trebuie să-și respecte obligațiile internaționale în privința drepturilor persoanelor transgender.

Un drum dificil către recunoaștere

Arian a parcurs între anii 2016 și 2020 întregul proces legal de recunoaștere a identității sale de gen în Marea Britanie. După ce a obținut toate documentele legale necesare, a solicitat transcrierea acestora în România. În ciuda reglementărilor europene privind recunoașterea reciprocă a documentelor emise în statele membre UE, autoritățile române au refuzat să îi recunoască noile date de identitate fără a impune o procedură judiciară complexă.

Hotărârea CJUE asigură că cetățenii români transgender nu vor mai fi obligați să repete aceste proceduri în România, ci vor putea beneficia de drepturile lor în mod egal, în conformitate cu standardele europene.

Până în prezent, modificarea actelor de identitate pentru persoanele transgender în România a fost un proces costisitor, lung și umilitor, după cum arată și un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023. Acesta a concluzionat că doar aproximativ 100 de persoane au reușit să parcurgă cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă, din cauza procedurilor neclare și a costurilor ridicate.

Hotărârea de astăzi a CJUE vine la doar câțiva ani după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a criticat România pentru obligarea persoanelor transgender să se supună unor intervenții chirurgicale înainte de a li se modifica actele de identitate, considerând această practică o încălcare a dreptului la viață privată.

Decizia CJUE deschide astfel drumul către o recunoaștere mai largă și mai accesibilă a drepturilor persoanelor transgender, eliminând barierele birocratice și discriminările la care aceștia au fost supuși până în prezent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News