Consiliul Superior al Magistraturii va analiza, joi, 18 noiembrie, o solicitare a lui  Victor Alistar, reprezentant al societăţii civile în CSM, privind  efectuarea de către Inspecţia Judiciară a unui control având ca obiect verificarea eficienţei manageriale a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea.

Ce spune Victor Alistar

"Astăzi 15 noiembrie, de Ziua internațională a dreptului la libera exprimare, vă voi arăta cum înteleg unele dintre autoritățile publice din sistemul de justiție să se manifeste fata de cel care aduce critici, în virtutea dreptului la liberă exprimare.

Faptele:

În urmă cu o săptamana la emisiunea On/Off record a Sorinei Matei la Alph News am răspuns întrebărilor moderatoarei cu maximă deschidere, crezând că am drept la libera exprimare și, cu atât mai mult, la formularea unor critici față de sistemul de justiție, în calitate de reprezentant al societății în CSM, si nu ca avocat al magistratilor in fata societatii, cum ar vrea unii sa fiu", precizează Alistar într-o postare pe Facebook.

"Pe scurt, am aratăt care este percepția societății cu privire la mersul justiției, exprimând exact ce majoritatea vede, si anume:

1. Că procurorii nu au deschis dosare (macăr să verifice dacă sunt sau nu întrunite elementele unor fapte penale) privind gestionarea pandemiei, lipsa medicamentelor din spitale și așa mai departe, situații care au costat vieți.

2. Că unii dintre procurorii cu funcții de conducere rezoneaza prea mult cu agenda politică și sunt prea preocupați să se poziționeze, având în vedere că numirea la marile parchete este politică. A se vedea, doar cu titlu de exemplu, protestul pe treptele de la Bruxelles și numirile în funcție după rocada politică la guvern.

3. Că senzatia este aceea ca justiția, în loc să fie legată la ochi, ea acționează diferit în functie de cine este potențial vizat. Aici dacă facem un sondaj de opinie printre cetățeni reiese covârsitoarea percenpție că legea este pentru căței, iar dulăii au alt regim.

4. Că de când nu mai sunt protocoalele cu serviciile secrete în justiție, capacitatea de a face anchete a scăzut, pentru că s-au dezvățat să facă anchete fără să fie dat mură în gură de la servicii – și aici se poate vedea statistica în cădere liberă de la unele parchete de rang înalt evidențiată prin rapoartele oficiale de bilanț.

5. Că unii procurori se ocupă de altceva decât de lucrurile importante și că au alte preocupari. A se vedea grija doamnei Scutea, Procuror general al Republicii România, pentru povestea cu porumbeii de pe clădire (vedeți aici https://www.stiripesurse.ro/procurorul-general-face... ), în timp ce tot domnia sa opina că o victimă minoră a infracțiunii de viol nu poate fi credibilă dacă nu mai este virgină în momentul faptei.

6. Alte elemente pe care le puteam demonstra, de asemenea, ca fiind afirmații care au o bază factuală, dacă mi se dădea voie să imi fac apărările în dezbaterea cererii doamnei Scutea.

Judecata:

Ce credeți că a făcut, în luminăția sa, Secția de procurori a CSM?

La cererea doamnei Gabriela Scutea depusă luni după-amiază a dat soluția a doua zi dimineață, cu încălcarea tuturor standardelor de bună practică, dar și a prevederilor legale. Astfel:

1. nu m-a anunțat măcar că are în discuție o sesizare care mă privea ca să pot să îmi spun punctul de vedere pe aceasta, nici măcar nu mi-a comunicat spre știință lăcrimația doamnei cu porumbeii, încălcând elementarul drept la apărare față de acuzațiile aduse.

2. nu a respectat prevederile legale privind publicitatea ordinii de zi care sunt obligatorii, chiar și pentru suplimentări, obligații exprese în baza art. 28 alin 10 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

3. nu a solicitat niciun fel de raport de la Inspecția judiciară ca să se vadă totuși care sunt elementele ce se desprind ca bază factuală raportat la tematica respectivă (aici nu erau obligati, mai cu seama că ignoră constant această instituție).

4. nu a respectat procedura de trecere prin Comisia de specialitate pregătitoare conform obligațiilor exprese stabilite de art. 53⌃1 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

5. au supus în dezbatere solicitarea, deși era o chestiune de inadmisibilitate de a cere apărarea reputației profesionale pentru altul, aspect corect ridicat de președintele de ședință. Asta înseamnă că doamna Scutea și-a însușit cererea pe acest aspect, devenind astfel o cerere cu caracter personal, iar apoi a votat să își aprobe cererea. Curată imparțialitate, Coane Fănică!

Ca dovadă atașez cererea mea din data de 11 noiembrie și răspunsul de astăzi al Secției pentru procurori, care nonșalant spune că nu au respectat procedurile de ședință și dreptul la apărare că la dânșii așa se practică! Q.E.D. Și ca bonus îmi spun cu mândrie că este o practică constantă. Iată documentele mai jos.

Ce nu au înțeles ei este că libertatea de exprimare nu poate să fie cenzurată nici atunci când este vorba de justiție, dar ea trebuie să aibă o minimă bază factuală pe care apoi se poate face apreiere proprie. Ori, ca să vadă dacă afirmațiile mele aveau sau nu o bază factuală trebuiau să mă întrebe măcar, altfel nu pot opune apărarea neprihănirii lor față de libertatea mea de exprimare garantată constituțional și convențional (CEDO și alte instrumente internaționale).

Aberația conceptuală a cererii care a fost acceptată de Secția pentru procurori este aceea că reprezentatul societății civile în CSM, atunci când exprimă percepția din societate raportat la un serviciu public și funcționarea lui (nenumărate articole de presă ca dovadă), încalcă limitele libertății de exprimare într-o societate democratică. Ați mai auzit asemenea nerozie spusă cu emfază de la asemenea niveluri?

Este clar că prin așa operă administrativ-jurisdicțională și-au clădit o reputație ... pe care vă las pe voi să o apreciați.

Intermezzo:

Și pentru că domnul procuror Ban a fost singurul care a luat cuvântul la înalta consfătuire (nu am să fac trimitere la abordarea sa, pe care o calific nedemnă de un viitor titular de pensie plătită de societate pentru întreaga sa operă și activitate), am să îl rog să își întărească baza de legitimitate în apărarea independenței procurorilor și să dea o declarație notarială sub sancțiunea art. 326 CP că nu a făcut parte din echipele mixte cu serviciile de informații pe faimoasele protocoale. Insist că nu îl acuz de participarea la echipele mixte care dădeau raportul privind modalitatea de valorificare a informațiilor de la servicii, vreau doar să îl ajut să fie mai credibil, pentru că văd că pe domnia sa îl doare rău de independența parchetelor.

Ce arată asta despre sistemul de justiție, despre procurorul general și despre Secția pentru procurori?

În opinia mea, o asemenea conduită abuzivă și disonantă cu respectarea dreptului la liberă exprimare are următoarele consecințe:

· Contribuie la susținerea opiniior potrivit cărora a fost o eroare asimilarea procurorilor cu judecătorii ca magistrați, pentru că ei sunt organizați sub autoritatea ministrului justiției. PG și Secția de aparteneță ar fi putut combate aceste opinii printr-o conduită ireproșabilă, prin apărarea efectivă a intereselor generale ale societății și mai ales prin maximă sensibilitate la opiniile și criticile venite din partea societății. Autismul în abordare, neacceptarea criticii din partea societății mă obligă să le reamintesc că ei nu sunt independenți față de societate, că nu pot opune imparțialitatea la criticile societății, fiind vorba de un serviciu public care se supune criticii sociale. Dacă ar fi citit și poate înțeles documentele internaționale în materie, nu ar mai fi sărit ca arși la stimă când li se spune că au mere putrede în ogradă.

· Această abordare senelactică îi delegitimează pe Procurorul general si Secția de procurori a CSM de la statutul lor, pentru că își neagă misiunea.

· Prăbușirea încrederii societății în ceea ce privește independența, imparțialitatea și egalitatea în fața legii este răspunderea Procurorului general și a Secției pentru procurori a CSM, care se fac scut cu disfuncțiile.

· Refuzul unui dialog privind îngrijorările care au tot fost exprimate în societate, înlocuit de atac împotriva celor care le spun adevărul în față, ori tocmai această atitudine le afectează reputația în scaunele vremelnice în care se află.

Ce urmează?

Control de management la Parchetul general - Am solicitat formal Plenului să sesizeze Inspecția judiciară pentru efectuarea unui control de management la Parchetul General și atunci vom vedea cum stau lucrurile. Mă astept să fie votată și de doamna Scutea ca dovadă că totul este perfect, nu are nimic de ascuns și corect a procedat în apărarea onoarei și prestigiului instituției domniei sale.

Plângere disciplinară - Pentru că doamna Scutea a votat pe propria cerere de reputație, deși era obligată să se abțină. Acest aspect este demonstrat de ordinea de zi soluționată și comunicată la cererea mea astăzi, unde nu apare abținerea doamnei Scutea.

Plângere prealabilă și contestare în instanță a hotărârii Secției pentru procurori adoptată cu haiducie ca expresie a independenței, imparțialității și reputației juridice.

În fine, vreau să spun că abuzul împotriva mea referitor la libertatea de exprimare este nimic față de unele abuzuri cu care se confruntă oamenii în relația cu justiția", motivează Victor Alistar cererea referitoare la dispunerea unui control managerial la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News