Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Vicepreședintele Senatului României vorbește despre Cartierul Justiției: „Vreau ca acest proiect să așeze altfel încrederea oamenilor față de justiție”
Foto: Captura Youtube
Vicepreședintele Senatului României, Robert Marius Cazanciuc, a oferit noi detalii despre proiectul Cartierul Justiției, un proiect pe care l-a început acum 11 ani, în cadrul unui podcast Brain Matters.
Robert Marius Cazanciuc, Vicepreședintele Senatului României, a povestit într-un podcast moderat de Cornel Dărvășan despre „Cartierul Justiției”, un proiect extrem de important pentru el, care a început în urmă cu 11 ani. Cazanciuc a subliniat faptul că acest proiect ar avea scopul de a aduna, într-un singur loc, majoritatea instituțiilor de justiție din București.
„E adevărat că proiectul de suflet ca Ministru al Justiției este cartierul Justiției, un proiect început în urmă cu 11 ani. În august acum se fac 11 ani de când s-a aprobat în Guvern un memorandum prin care am stabilit intenția de a construi în București, de a reuni în București într-un singur loc toate facilitățile de Justiție, cu o singură excepție, Curtea Supremă, care aș vrea să revină în Palatul Justiției singură acolo, pentru a reliefa și în acest fel locul înaltei curți și anume împarte dreptatea, dacă vreți, și împarte spiritul”, explică acesta.
Locația aleasă pentru Cartierul Justiției: „Am vrut o locație accesibilă pentru toți cetățenii”
Discuțiile privind locația potrivită pentru acest proiect au fost intense.
„Când am demarat acest proiect, am contractat Școala de Arhitectură pentru a ne stabili o locație potrivită pentru acest proiect. Și ne-au propus trei locații: Casa Radio, terenul din fața Academiei Românei de vis-a-vis de Senat și cel cunoscut drept Esplanada, pe Bulevardul cu Fântâni.
După ce am studiat, din perspectiva accesului, cea mai bună locație, am hotărât că Esplanada ar fi potrivită, acolo fiind și Tribunalul București, o mare instanță din România. Și am demarat acest proiect care a fost prins în programul de guvernare al tuturor partidelor după 2016. PSD, PNL, USR, toată lumea a prins acest proiect. Au fost 8 miniștri ai Justiției. De când am plecat eu din guvern, toți au continuat acest proiect.
Nimeni nu l-a oprit pentru că el pornește de la o nevoie reală. Este pur și simplu o nebunie să te miști în București între instanțe, parchete, în momentul de față, clădiri nepotrivite, cea mai mare parte dintre ele. Am încercat să găsim o formulă pe acest teren, cunoscut ca Esplanada, pe toate acele 11 hectare”, povestește Vicepreședintele Senatului României.
Un proiect cultural și funcțional
În proiectul Cartierului Justiției, Cazanciuc a dorit să aducă un echilibru între justiție și cultură.
„Am făcut un concurs de soluții cu studenții de la arhitectură și am găsit 3 facilități pentru acest teren. În prima parte, cartierul Justiției, în mijlocul o sală de concerte, pentru că București nu are o sală de concerte de 2000 de locuri cum ar trebui să aibă cu toate marile orașe, tocmai potrivită pentru festivalul Enescu. Și în ultima parte, clădiri de birouri.
Am încercat să creăm acolo un triunghi, cultura și justiție. Avem Tribunalul în București, avem Biblioteca Națională și Ministerul Culturii, avem Opereta Română. Construim, în față, cartierul și imediat după el, o sală de concerte. Nu am dorit o clădire mare, imensă, ca să strivească cetățeanul, ci, pur și simplu, am vrut mai multe clădiri prin care oamenii să treacă, să respire, să vadă spații deschise, să înceapă să aibă și în acest fel, încredere că se întâmplă ceva transparent, clar, că nu e nimic opac. Dincolo de nevoia de solemnitate, spunea un arhitect celebru spaniol, o clădire publică nu trebuie construită ieftină, o clădire publică trebuie construită în așa fel încât să reprezinte spiritul unui popor. O să vedeți clădirile importante ale funcționării unei societăți că se întâmplă de regulă în centrul cetății. Întotdeauna palatele au fost în centrul orașului alături de alte funcțiuni legate de primărie și alte instituții centrale ale unei localități. Deci nu puteam decât în centrul să găsim, să spunem, o locație potrivită. A durat atât de mult pentru că situația juridică era extrem de complicată acolo. În final am decis să folosim doar 5 hectare din cele 11 pentru proiectul legat de justiție, rămânând ca cealaltă parte să găsească o soluție, poate Ministrul Culturii, Primăria Capitalei, Guvernul, de ce nu”, mai spune acesta.
Parteneriate internaționale și soluții inovative
Cazanciuc a vorbit și despre implicarea Băncii Mondiale în proiect, care a oferit fonduri pentru conceptul arhitectural al Cartierului Justiției.
„Șapte ani am lucrat pentru a clarifica situația juridică. Sunt foarte mulți proprietari privați. Am găsit un partener foarte bun în Banca Mondială, care pe banii băncii mondiale a plătit un concept. A selectat primele 5 firme de arhitectură din lume și a făcut conceptul cartierului justiției. Și cei care au câștigat, o firmă mare din America, cea mai mare au reprodus trama stradală a vechiului cartier evreiesc. Ceaușescu a vrut să facă acolo un complex al României și a demolat un vechi cartier evreiesc. Și americanii au reprodus străzile de altă dată și au pus aceste clădiri, cele 8 clădiri, cumva la marginea străzilor. E un proiect foarte, foarte frumos, care va reprezenta, din punctul meu de vedere, un nou centru al orașului, în care oamenii vor veni cu plăcere”, a mai adăugat el.
Impactul asupra încrederii în justiție
Cazanciuc a subliniat că obiectivul acestui proiect nu este doar rezolvarea problemelor imobiliare ale sistemului de justiție, ci și îmbunătățirea încrederii publicului în justiție. Cu un proiect care promite să transforme fața capitalei, Cartierul Justiției se preconizează a fi nu doar o realizare arhitecturală, ci și un simbol al modernizării sistemului de justiție din România.
„Intenția nu a fost de a rezolva problema imobiliară. Eu vreau ca acest clădire să așeze cumva altfel încrederea oamenilor față de justiție și mai ales să așeze cumva altfel responsabilitatea pe care o au magistrații față de ceea ce fac. Te ajută. Întotdeauna, în condițiile de muncă, și îmi duc aminte, am găsit judecătorii, câte 10-15 în birou, nu au cum să să facă dreptate, când ești apăsat de o clădire improprie, o clădire cu igrasie. Oamenii cum să aibă încredere când vin într-un sediu care pică pe tine. Tu vii acolo cu speranța că îl găsești pe Dumnezeu și ce găsești? Un loc din care vrei să fugi cât mai repede”, a încheiat acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
