Aflat între Chile şi Peru, Atacama este cel mai arid deşert non-polar de pe Terra şi, fără îndoială, cel mai apropiat de condiţiile care există pe "Planeta roşie", se afirmă într-un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Dirk Schulze-Makuch, profesor de planetologie la Universitatea Tehnică din Berlin, şi colegii lui au mers în deşertul Atacama în 2015 pentru a studia tipurile de vieţuitoare care a putea să trăiască în acea regiune.
Dintr-o dată, a început să plouă. Iar oamenii de ştiinţă au detectat o veritabilă explozie a activităţii biologice la nivelul solului, fapt care i-a determinat să recolteze mai multe eşantioane.
Forme de viață identificate
Analizele genomice au permis identificarea mai multor tipuri autohtone de viaţă microbiană, în principal bacterii, care au reuşit să se adapteze la acel mediu ostil rămânând în hibernare timp de mulţi ani, înainte de a se reactiva pentru a se reproduce după venirea ploilor.
"Cercetătorii au găsit în trecut organisme pe cale de a muri, aflate aproape de suprafaţă, alături de resturi de ADN. Însă acum a fost pentru prima dată când cineva a reuşit să identifice o formă de viaţă persistentă în solurile din deşertul Atacama", a explicat Dirk Schulze-Makuch, principalul autor al studiului.
"Credem că aceste comunităţi microbiene pot să hiberneze timp de sute sau chiar mii de ani în condiţii foarte apropiate de cele care există pe o planetă precum Marte, înainte de a reveni la viaţă atunci când plouă", a continuat cercetătorul german.
Formele, redescoperite
Când s-au întors în Atacama în 2016 şi 2017, savanţii au descoperit că aceleaşi comunităţi microbiene ascunse în sol erau pe cale să revină, lent, la starea de hibernare. Însă nu erau moarte.
Organisme unicelulare, aflate în straturile mai profunde ale pământului, "au format comunităţi active timp de milioane de ani şi au evoluat pentru a rezista în acele condiţii dificile", au precizat autorii acestui studiu.
Or, întrucât oceane şi lacuri au existat pe Marte în urmă cu câteva miliarde de ani, profesorul Dirk Schulze-Makuch speră că studiul pe care l-a condus va putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă aflaţi în căutarea unor forme de viaţă pe Marte, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Știați că un singur stat din Europa are graniță terestră cu Africa iar 9 din 10 români răspund greșit
- Culmea prostiei în hipermarketuri. O decizie bizară pe care marii retaileri o iau și care stârnește furia românilor
- De ce scăpăm greu de burtă. Carmen Burmă: Poți să faci un milion de abdomene, nu se va vedea
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Horoscop 6 mai: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Discuții aprinse, în a doua zi de Paști, pentru o zodie. Îți fac rău!
- Horoscop 6-12 mai 2024: Zodia care s-a certat cu toată lumea. Daniela Simulescu: „Îți recomand mai mult pragmatism” /video
- Ploi abundente, grindină și vânt puternic în prima zi de Paști. Județele vizate de fenomenele meteo extreme
- Nu s-a mai întâmplat de 23 de ani în SUA. Adrian Mitroi: Inflația este lipicioasă, iar dolarul este prea tare
- A doua zi de Paști. Ce trebuie să facă toți credincioșii în Lunea Albă din Săptămâna Luminată
- Acuzații în presa austriacă: Dronele militare rusești folosesc AI dezvoltat cu Kaspersky