Cei cinci judecători ai CCR care au votat pentru președinte, în disputa privind reprezentarea la Bruxelles, au o imagine strâns legată de PDL și de Traian Băsescu. La un moment dat al carierei, traiectoriile lor s-au încrucișat cu cea a președintelui Băsescu. În cazul ”udemeristului” Puskas Zoltan, USL ar putea renunța la cererea revocării, pentru a-și asigura voturile Uniunii. În celelalte patru cazuri se pregătește o cerere de revocare, adresată Parlamentului. Iată ce informații a consemnat presa, de-a lungul vremii, despre cei cinci.

 Augustin Zegrean

Între 1990-1992, a fost senator de Bistrița-Năsăud din partea FSN, apoi deputat din partea PD după alegerile din 2004. Din 13 iulie 2007 este judecător al Curții Constituționale, numit la propunerea Președinției României, în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu. În anul 2007 a inițiat proiectul de lege nr. 368/2007, privind "regimul juridic al bunurilor imobiliare aparținând cultelor religioase ortodox și greco-catolic din România". Acest proiect ar fi echivalat cu exproprierea BRU. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ și din partea Guvernului Tăriceanu. Plenul Camerei Deputaților a retrimis proiectul la comisiile de specialitate, unde se găsește până în prezent. În data de 16 februarie 2009 conducerea Bisericii Române Unite a arătat că proiectul Zegrean este neconstituțional și unilateral.

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat președintelui Curții Constitutionale, Augustin Zegrean, să se abțină în decizia privind reprezentarea României la Consiliul European, având în vedere faptul că s-a antepronunțat nesolicitat în acest caz. Zegrean a zis, pe 16 mai că : “Răspunsul se găsește în Constitutie. Șeful statului a fost până acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu știu de unde apărut această discuție”.

Mircea Ştefan Minea

Candidat PDL, profesor la Facultatea de Drept din cadrul UBB Cluj, a fost validat de deputaţi ca judecător la Curtea Constituţională în 2010.

În favoarea candidatului PDL, Ştefan Minea, au fost exprimate 168 de voturi "pentru" adică exact majoritatea calificată de care era nevoie pentru desemnarea sa candidat la CC şi un vot "împotrivă". Candidatul Opoziției, Valer Dorneanu, nu a obținut decât un singur vot pentru. Liberalii au părăsit sala de ședințe, iar PSD-iștii nu au participat la vot.

Minea este doctor în drept cu teza "Constituirea societatilor comerciale" și specialist în dreptul finantelor publice.

Publicaţia Ghimpele s-a adresat CNSAS pentru a vedea dacă Mircea Ştefan Minea are emis un document prin care se atestă inexistenţa calităţii de informator ori colaborator al Securităţii. Răspunsul primit de la reprezentanţii CNSAS: “Până în acest moment nu avem nimic emis pe numele dânsului”. Ghimpele a pornit de la funcția lui Minea, de jurisconsult la ITA Cluj (Intreprinderea de transporturi auto), motivând că dosarele CNSAS arată că Securitatea apela la juriști din această întreprindere, care aveau “poțential informativ”, dată fiind prezenţa lor şi activitatea desfăşurată. Din punct de vedere legal, Ordonanta de urgenţă privind deconspirarea Securităţii nu prevede verificarea judecătătorilor Curţii Constituţionale cu privire la existenţa calitatăţii de lucrător al Securitatii sau de colaborator al acesteia înainte de a prelua funcţia.

Iulia Motoc

Antoanella Motoc, candidat propus de PDL, a primit 71 de voturi, în timp ce liberalul Teodor Meleşcanu a obţinut 65 de voturi. Motoc  este absolventă de Drept şi are doctorat în etică, Doctorat în Drept Internaţional public şi Master (DEA) în Drept Internaţional Public.

Iulia Motoc are 42 de ani şi este soţia ambasadorului României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc.

Vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică, necesară pentru CCR, este la limită în cazul Iuliei Moțoc, care a activat ca judecător pentru o perioadă de doar 5 ani, între 1990 şi 1995, la Judecătoria Sectorului 3, după care a intrat ca avocat, în Baroul Bucureşti poziţie pe care acum o are "rezervată", conform CV-ului de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Începând cu 2002, doamna Moţoc este profesor la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Ştiinţe Politice, unde predă Dreptul Internaţional. A activat in cadrul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic și Constituțional, cu scopul de a redacta un document care să identifice limitele politice și constituționale ale regimului de guvernare și să sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constituției și reorganizarea instituțională a statului.

Puskás Valentin-Zoltán

• Fost senator UDMR, numit de Senat
• A fost de acord cu constituţionalitatea articolului privind tăierea salariilor cu 25%.
• judecator al Curtii din 2007, cu un mandat de 9 ani, Puskas ar deține, potrivit ANI, 19,97% din acțiunile Societății Cooperativa Mesteșugărească Sicomcoop Sfântul Gheorghe. Pachetul de acțiuni deținut de Puskcas este cel mai mare la aceasta societate, restul acțiunilor, 80%, fiind împărțite între alte 8 persoane. În anul 2008, Zoltan Valentin Puskas ar fi încasat dividende în valoare de 29.946 de lei.

 Petre Lăzăroiu

Unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu, numit de şeful statului în funcţie, l-a scutit pe Traian Băsescu, pe vremea când era primar general al Capitalei, de obligaţia de plată a unui prejudiciu de 37,95 miliarde lei vechi (1,1 milioane de euro) pentru Pasajul Basarab, potrivit unei anchete realizate de site-ul Lumea Justiţiei.

Petre Lăzăroiu (58 ani), care înainte de evenimentele din decembrie 1989 ar fi purtat numele de Petre Ceauşescu, a fost numit judecător la Curtea Constituţională de către preşedintele Traian Basescu, în vara lui 2008, pentru restul de mandat al defunctului Petre Ninosu, care expira in 2010. La expirarea mandatului, în iunie 2010, Lăzăroiu a fost reconfirmat în funcţie de către şeful statului, devenind practic primul judecător al instanţei constituţionale cu două mandate.

În 11 noiembrie 2002, procurorul general financiar al Curţii de Conturi, Anastasiu Crişu, a sesizat Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti pe motiv că, în calitatea de ordonator de credite, primarul general nu a avut aprobarea CGMB pentru aceste plăţi, încălcând Legea 489/2001. Curtea de Conturi i-a imputat lui Traian Băsescu un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei.

Cazul a fost repartizat judecătorului financiar Petre Lazaroiu, care a hotărât să-l scoată din cauză pe primarul Capitalei prin sentinţa nr. 78 din 28.03.2003 (Dosar nr. 216/2002), respingând ca neîntemeiat actul de sesizare al procurorului general financiar.

La doar o zi după ce Petre Lăzaroiu a depus juramantul de judecător la Curtea Constituțională, Fundația Horia Rusu a cerut președintelui Traian Băsescu să îl revoce pe acesta din funcție.

Conform unui comunicat remis Ziare.com, specialiștii fundației susțin că Petre Lazaroiu a exercitat un mandat de judecator la Curtea Constituțională, din 2008 pana in 2010, iar prin Decretul 553/2010 a fost numit de către Traian Băsescu pentru al doilea mandat.

"Decretul 553/2010 contravine prevederilor art. 142 alin. (2) din Constituția României, conform căruia mandatul judecătorilor Curții Constituționale nu poate fi prelungit sau înnoit. Textul constituțional nu permite nicio excepție și nu face nicio distincție în raport cu durata mandatului judecătorilor Curții Constituționale", se mai arată în comunicatul citat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News