Luând cuvântul la o conferinţă de presă dedicată prezentării manifestului electoral al Partidului Social-Democrat, Olaf Scholz a spus că unul dintre principalele obiective ale SPD este să menţină, la un nivel ridicat, investiţiile în infrastructură, protecţia mediului şi digitalizare. Întrebat dacă are de gând să suspende aşa-numita 'frână a datoriilor' şi în 2022, pentru al treilea an consecutiv, Scholz a precizat doar că va prezenta un proiect de buget pentru anul următor în data de 24 martie.
Însă ministrul german al Finanţelor a adăugat că toţi specialiştii care sunt implicaţi în planificarea bugetară au impresia că 'este posibil ca, anul viitor, evoluţiile economice să facă necesară utilizarea, încă odată, a posibilităţilor prevăzute în constituţie, pentru a ne asigura că putem contracara efectele crizei'.
Comentariile lui Olaf Scholz sugerează că autorităţile de la Berlin intenţionează să continue cheltuielile care au dus la o majorare semnificativă a deficitului bugetar şi după alegerile parlamentare din luna septembrie a acestui an iar o revenire la rigoarea fiscală, pentru care Germania era renumită, este exclusă. Parlamentul german a suspendat 'frâna datoriilor' atât în 2020 cât şi în 2021 pentru a permite noi împrumuturi în valoare combinată de 310 miliarde de euro. În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei.
Vezi și Nicolas Sarkozy, condamnat la 3 ani de închisoare
Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în 'situaţii de urgenţă excepţională', care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
În acest an, Ministerul german al Finanţelor intenţionează să contracteze datorii record în valoare de până la 180 miliarde de euro, pentru a putea continua măsurile de salvare şi stimulare pentru a proteja cea mai mare economie a Europei de impactul pandemiei de COVID-19.
Datoriile record preconizate pentru acest an vin după ce în 2020 autorităţile de la Berlin au contractat noi datorii în valoare de 130,5 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel anual de după cel de al doilea război mondial, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Ploi abundente, grindină și vânt puternic în prima zi de Paști. Județele vizate de fenomenele meteo extreme