Senatorul social-democrat Titus Corlăţean consideră că raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept, prezentat miercuri la Bruxelles, este unul "parţial", care include "elemente obiective" cu "câteva critici serioase" la adresa statului de drept sub guvernarea de dreapta de la Bucureşti, dar care "trece sub tăcere probleme foarte grave"

"Raportul este unul parţial, care are şi elemente obiective, cu o anumită acurateţe, dar şi un raport cu o motivaţie politică ce reuşeşte totuşi să menţioneze şi să spună câteva critici foarte serioase la adresa modului de funcţionare a statului de drept sub guvernarea de dreapta de la Bucureşti, dar care trece sub tăcere probleme foarte grave înregistrate în statul de drept din România şi acest lucru nu poate avea decât o motivaţie politică europeană de dreapta", a afirmat Corlăţean, joi, pentru Agerpres.

El a evidenţiat că primul lucru pe care l-ar saluta este afirmaţia vicepreşedintelui Comisiei Europene Vera Jourova, potrivit căreia prin raport a fost lansată o grilă comună de evaluare şi de standarde pentru statele membre în domeniul statului de drept.

"Acest lucru ni-l doream, la nivelul României, de foarte multă vreme, pentru a exista o evaluare comună, cu criterii comune, un set de reguli comune pentru toate statele membre. CE nu ne spune de ce, în situaţia în care în sfârşit aplică un mecanism de monitorizare şi evaluare cu o grilă comună, de ce menţine aplicarea unui dublu standard şi de continuă politică de discriminare faţă de statele membre - România şi Bulgaria - prin menţinerea (...) MCV. Acesta este un lucru care ar trebui reglat, cât mai rapid posibil - eliminarea discriminării aplicate în UE faţă de România şi Bulgaria", opinează Corlăţean.

Ce conține raportul

Potrivit acestuia, referitor la România, "în raport sunt chestiuni de natură tehnică sau aparent tehnică, dar şi considerente care au o explicaţie politică în spatele lor, un interes politic care poate fi bine descris de apartenenţa la familia popular-europeană de dreapta care domină CE, apartenenţa puterii de la Bucureşti reprezentată de preşedinte şi premier şi Guvernul liberal".

"Am găsit, chiar în aceste condiţii, o serie de critici foarte aspre faţă de abuzuri comise de guvernarea de dreapta din România în ultimul an, de când se află la putere, folosind însă, spre deosebire de alţi ani, formule mult mai politicoase sau mai diplomatice. Mai grav decât atât, am descoperit absenţa menţionării unor chestiuni extrem de grave care s-au întâmplat cu privire la încălcarea statului de drept în România din ultimul an sau consecinţe ale unor încălcări ale statului de drept din alţi ani care nici atunci nu au fost menţionate de Comisia Europeană şi nici în prezent. Trecerea sub tăcere sau băgarea sub preş, cum s-ar spune în România, a unor chestiuni foarte grave nu poate avea decât o explicaţie de natură politică şi un partizanat aplicat de CE atunci când la putere la Bucureşti se află o guvernare de dreapta", a susţinut Titus Corlăţean.

Senatorul PSD a subliniat că "o serie de elemente prezentate în raport au caracter obiectiv şi trebuie respectate", dar că, pe de altă parte, "CE constată deficienţe foarte serioase ale statului de drept sub guvernarea de dreapta de la Bucureşti".

"În primul rând folosirea excesivă a ordonaţelor de urgenţă de către Guvernul Orban. (...) Ce nu spune CE este abuzul incredibil săvârşit într-o singură noapte de Guvernul Orban, sub patronajul preşedintelui Iohannis, care, de asemenea, nu a spus nimic pe această temă, în toată această perioadă. În acea noapte, Guvernul a adoptat 25 de ordonanţe de urgenţă fără a avea avizul, nici măcar solicitat, al Consiliului Legislativ sau CES, unele lovite de neconstituţionalitate, s-a constatat ulterior. (...) CE nu a menţionat acest lucru şi îmi permit să critic această inhibiţie. CE a menţionat însă în raport că Avocatul Poporului (...) a atacat în perioada stării de urgenţă generate de pandemie unele acte normative ale Guvernului care stabileau amenzi şi încălcau drepturi şi libertăţi fudamentale. E o critică importantă, pentru că este un instrument absolut democratic al unei instituţii care trebuie respectată ca independentă, mă refer la Avocatul Poporului, şi care a demonstrat neconstituţionalitatea şi dimensiunea gravă a unor măsuri adoptate de Guvern în perioada de pandemie, care au încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale cetăţeneşti", a afirmat Corlăţean.

Senatorul social-democrat susţine că, deşi CE "apreciază importanţa şi independenţa Avocatului Poporului în statul român, nu menţionează absolut deloc atacurile politice impardonabile, de joasă speţă, care au venit de la vârful ierarhiei statului, începând cu primul-ministru, chiar şi preşedintele, membri ai Guvernului PNL, lucru care nu se întâmplă în niciun alt stat cu o democraţie consolidată".

"Lucrul acesta încalcă independenţa instituţiei şi CE, inhibată de apartenenţa politică a PNL la familia PPE care domină CE, nu menţionează acest lucru foarte grav, după cum CE nu menţionează nici atacuri impardonabile la adresa CCR care este elementul fundamental de garantare a constituţionalităţii în România. Aceeaşi CE nu menţionează nici atacurile impardonabile sancţionate de CSM provenite din partea premierului Orban şi a unor miniştri la adresa unor judecători. Sunt lacune foarte grave ale CE care nu pot avea decât o motivaţie de natură politică", a mai declarat social-democratul.

Potrivit lui Corlăţean, raportul atrage atenţia unor "încălcări ale independenţei mass-media în România" prin "publicitatea de stat care interferează în independenţa editorială". Senatorul PSD aminteşte despre "tentaţia guvernării PNL de a cumpăra bunăvoinţa presei cu sumele faimoase alocate pentru aşa-zisa campanie de informare în perioada de pandemie".

Critici serioase în raport

"E o critică foarte serioasă de la Bruxelles pentru practica asta negustorească a Guvernului de a cumpăra bunăvoinţa presei în perioadă de pandemie alocând sume uriaşe în loc să se concentreze asupra nevoilor reale ale cetăţenilor sau ale mediului economic care aveau nevoie de sprijin financiar", a adăugat Corlăţean.

El punctează că "experţii CE remarcă procedura criticabilă a numirii şefilor parchetelor începând cu procurorul general şi şeful DIICOT". "E o critică adresată ministrului Justiţiei, uitându-se de preşedinte, care el a luat decizia de a se încălca în final aceste recomandări, pentru că avizul CSM, chiar dacă nu e obligatoriu, era extrem de relevant din partea corpului reprezentanţilor magistraţilor", a detaliat Corlăţean.

Senatorul a adăugat că prin raport se reia "poziţia critică" faţă de înfiinţarea Secţiei speciale care investighează infracţiunile magistraţilor, pe care Corlăţean o consideră "nu doar constituţională, ci şi necesară pentru garanta în primul rând independenţa judecătorilor".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News