Prea mulți bugetari, prea bine plătiți și foarte inutili sunt duși în spate de cei din sectorul privat. Cu siguranță majoritatea celor din afara sistemului au gândit măcar o dată acest lucru. 

Guvern după guvern, ani în șir, fiecare a promis o reformă a sistemului bugetar însă până la urmă, fiecare a devenit o ”mamă grijulie” pentru cei peste 1.300.000 de bugetari pe care în mare parte sectorul privat îi poartă în cârcă.

Sunt mulți bugetari care ocupă un birou, așteaptă să treacă ziua și încasează un salariu dublat de sporuri uriașe. Acum, Guvernul ar vrea să reducă sporurile la 33% din salariu. 

Și totuși, fie că vorbim de salariile sau de sporurile bugetarilor, ele sunt duse în cârcă de același sector privat sacrificat, care, pentru a supraviețui, a tăiat salarii sau a concediat oameni întocmai pentru a susține ”marea familie bugetară”. 

Prin urmare, expresii precum ”să strângem cureaua”, ”perioadă de austeritate”, ”restructurarea sistemului bugetar” rămân doar la nivel de expresii, între timp întrebarea care va dăinui în rândul contribuabililor privați sună cam așa: Este corect ca privatul să plătească atât de mulți bani, făcuți cu atâta muncă și sacrificii,  pentru a asigura salariile atât de mari, la atât de mulți de mulți bugetari de care, în definitiv, nu avem nevoie?

Într-o emisiune realizată de B1 TV, jurnalistul Val Vâlcu a discutat întocmai despre acest subiect aducând o serie de exemplificări concrete și susținute.

”Să o luăm pe cifre, cu aproximație. 200 de mii de oameni lucrează în învățământ și 200 de mii în spitale, deci sunt în jur de 400 de mii. Restul, până la 1.300.000 de bugetari, ce fac ei? E o problemă și numărul și locul în care lucrează. Sunt zeci de agenții de reglementare, cred că numărul lor e de 96 de agenții de urmărire. Foiesc hârtii.

Nu e vorba că avem aceste costuri directe, să plătim salariile a 500 de mii de oameni care, în mare măsură, dacă ar fi digitalizată viața, acest număr ar putea fi redus la 100 de mii de funcționari. Poți să îi dirijezi spre asistență socială, că nu avem, pe alte forme tot la buget, dar ideea e că cei 400 de mii de oameni în plus la sistemul bugetar frânează ca să justifice existența îmbelșugată, bombardează, cer hârtii, dosare... A dispărut dosarul cu șină, dar uitați-vă, la universități. Îți cere la dosarul de admitere teanc de hârtii și aceeași universitate ți le mai cere o dată, aceleași hârtii, și la examenul de licență.

Practic m-am gândit la un moment dat că o fi mafia copiatorilor. Iau 30 de bani pe pagină de ne îngropă în hârtii”, a adăugat jurnalistul Val Vâlcu. 

”Gândiți-vă la cei care construiesc, care au de edificat proiecte, de obținut autorizații cum cară tone, metri cubi de hârtie care după aceea trebuie stocați. Sunt hale întregi unde se țin aceste bibliorafturi și totul înseamnă termene mai lungi”, a declarat jurnalistul Val Vâlcu.

”La Monitorul Oficial se duce unul să își facă un document și are 500 de acționari. Trebuie să îi scrie de mână, nu poate să se ducă cu stick-ul. Se duce cu hârtie semnată și stampilată și zece flăcăi se apucă și scriu la computer chestia asta. Vă dați seama câți funcționari plătim în plus și cât durează? Trebuie să stea două săptămâni să publice un anunț la Monitorul Oficial”, a concluzionat jurnalistul Val Vâlcu.

Citește și...

Au crescut salariile retroactiv pentru toți angajații Comisiei Europene. Val Vâlcu: Când mulți nu au bani pentru ziua de mâine, tu-ți indexezi salariile?

În condițiile în care inflația face furori în toată Europa, personalul Comisiei Europene a aplaudat probabil că a primit o creștere automată a salariului.

Singurul paradox este că aceste creșteri salariale ale oficiallilor europeni contravin sfaturilor Comisiei adresate guvernelor și reprezentanților grupurilor de muncă și manageriale care îndeamnă la solidaritate și strângerea curelei pe timp de criză. 

Creștere salarială aplicată retroactiv și automat 

Angajații Comisiei din Belgia și Luxemburg, inclusiv membri ai Colegiului Comisarilor, au primit o creștere a salariului cu 2,4% în iunie, aplicabilă retroactiv din ianuarie, a confirmat Comisia.

Creșterea totală a costurilor cu forța de muncă ale Comisiei se ridică la 95 de milioane de euro pentru 2022, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. 

Citește întreaga știre AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News