Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Vaccinarea antigripală, o soluție pentru protecția categoriilor vulnerabile. Tipuri de vaccinuri disponibile
Foto: Pexels
În fiecare an, odată cu venirea sezonului rece, gripa devine o problemă de sănătate publică semnificativă. Perioada sezonului gripal se întinde, în general, din luna octombrie până în luna februarie, iar vaccinarea antigripală este recomandată pe întreaga durată a acestui interval.
De ce este importantă vaccinarea antigripală?
Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile din domeniul sănătății recomandă vaccinarea antigripală pentru că aceasta poate reduce riscul de îmbolnăvire și de complicații severe asociate gripei. Vaccinul stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi care combat virusul, protecția fiind instalată la aproximativ două săptămâni după inoculare. Astfel, vaccinarea efectuată în debutul sezonului gripal, înainte de luna noiembrie, este esențială pentru a permite organismului să dezvolte răspunsul imun necesar.
Gripa este deseori confundată cu o simplă răceală, însă diferențele dintre aceste două afecțiuni sunt notabile. Spre deosebire de o răceală comună, gripa se manifestă prin simptome mult mai severe, cum ar fi febra mare, durerile musculare, oboseala intensă și tusea persistentă. În unele cazuri, gripa poate evolua spre complicații grave, inclusiv pneumonie virală sau bacteriană, iar pentru persoanele cu afecțiuni cronice preexistente, aceasta poate agrava starea de sănătate generală, ducând la insuficiență cardiacă congestivă sau la dezechilibre în cazul pacienților cu diabet.
Deși gripa poate afecta persoane de toate vârstele, anumite categorii de populație prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe ale bolii. În mod special, vaccinarea antigripală este recomandată pentru:
- persoanele vârstnice, peste 65 de ani, care au un sistem imunitar mai slăbit și sunt mai susceptibile la complicații;
- copiii sub 2 ani, care au un sistem imunitar încă în formare și sunt mai vulnerabili în fața infecțiilor severe;
- persoanele cu boli cronice (cum ar fi cele cardio-pulmonare, diabetul sau alte afecțiuni sistemice), deoarece gripa poate agrava starea de sănătate;
- gravidele în trimestrul al doilea și al treilea, deoarece infecția cu virusul gripal poate prezenta riscuri atât pentru mamă, cât și pentru făt;
- persoanele din instituții de îngrijire (centre de plasament, cămine de bătrâni), unde contactul apropiat poate favoriza răspândirea virusului;
- personalul medical, expus în mod constant la pacienți și riscând să devină surse de infecție pentru alții.
Citește și: Creșterea ratei de vaccinare la vârstnici. Soluția simplă, prezentată de Lidija Milicevic (Sanofi România)
Foto: Pexels
Tipuri de vaccinuri disponibile
Există două tipuri principale de vaccinuri antigripale care sunt utilizate pe scară largă:
- vaccinuri injectabile cu virus inactivat, care pot fi administrate tuturor categoriilor de vârstă, începând cu copiii de peste 6 luni. Acestea conțin virusuri gripale inactivate, care nu pot cauza boala, dar ajută sistemul imunitar să recunoască și să combată infecția.
- vaccinuri cu administrare intranazală, care conțin virus viu atenuat și sunt destinate copiilor/adolescenților/tinerilor cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani. Acestea induc o reacție imună asemănătoare unei infecții naturale, dar fără riscul de a dezvolta boala severă.
Vaccinurile pot fi trivalente sau tetravalente (conținând trei sau patru tulpini de virus gripal). Vaccinurile tetravalente oferă o protecție mai largă, deoarece acoperă două tulpini de virus gripal A și două tulpini de virus gripal B, conform recomandărilor anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății, care identifică variantele circulante ale virusului pentru fiecare sezon gripal.
După vaccinare, persoanele pot dezvolta forme mai ușoare ale bolii, adesea asimptomatice, datorită reacției eficiente a sistemului imunitar. Vaccinul nu garantează o protecție absolută, dar reduce semnificativ riscul de a contracta gripa și, în caz de infecție, de a dezvolta complicații severe.
În cazuri rare, poate apărea o infectare cu o tulpină nouă de virus, care nu a fost inclusă în formula vaccinului din sezonul respectiv. Aceste tulpini noi apar prin mutații spontane ale virusului, ceea ce face necesară actualizarea anuală a compoziției vaccinurilor.
Contraindicații și precauții în vaccinare
Există anumite situații în care vaccinarea antigripală nu este recomandată. Persoanele care prezintă simptome de gripă sau care au fost recent diagnosticate cu această afecțiune ar trebui să amâne vaccinarea până la recuperarea completă. De asemenea, sugarii cu vârsta sub 6 luni și persoanele cu istoric de alergii severe la vaccin sau la componentele acestuia nu ar trebui să primească vaccinul antigripal. Este important ca fiecare persoană să consulte un medic înainte de vaccinare pentru a se asigura că nu există contraindicații.
Gripa este extrem de contagioasă, fiind transmisă prin picături de salivă sau secreții respiratorii eliberate în aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Perioada de incubare este scurtă, între 1 și 4 zile, iar adulții devin contagioși chiar cu o zi înainte de apariția simptomelor, continuând să răspândească virusul timp de 5 zile de la debutul bolii. Persoanele cu imunitate slăbită pot rămâne contagioase pentru perioade mai lungi, chiar săptămâni sau luni.
Necesitatea unor formule îmbunătățite
"Sunt necesare formule îmbunătățite ale vaccinul antigripal pentru a-i proteja mai bine pe vârstnici, care pot avea un sistem imunitar senescent împotriva gripei și a complicațiilor acesteia. Interesant este faptul că recomandarea OMS spune astfel: categoria vârstnicilor trebuie vaccinată cu o rată de vaccinare de 75%.
În România, această categorie, într-adevăr, are cea mai bună rată de vaccinare din toate categoriile pacienților la risc și atinge undeva între 21 și 22% dar încă este foarte departe de recomandarea OMS.
În categoria vârstnicilor de peste 65 de ani, în România avem 4 milioane de persoane, dintre care sunt vaccinate, în ultimii ani, 800.000. Deci spațiul de a proteja categoria aceasta cea mai vulnerabilă este foarte mare.
(N.r., Cum putem proteja această categorie extrem de vulnerabilă?): Prin educare, prin conștientizare, prin creșterea încrederii. Într-adevăr, putem influența asupra îmbunătății ratei de vaccinare și este foarte important mai ales luând în considerare faptul că populația devine tot mai vârstnică și, în perspectivă, în anii care urmează, aceste categorii trebuie protejate în cel mai bun fel pentru a menține posibilitatea de a fi activ, sănătos, de nu a ajunge în spitale și de a preveni toate complicațiile care sunt dincolo de gripă.
Deci nu (n.r., vorbim despre) gripă în mod concret, ci (n.r., despre) complicațiile, dincolo de gripă, legate și de boli cronice, și de afecțiuni cardiace, și de pneumonie, în orice caz", arată Lidija Milicevic, Directorul Direcției Vaccinuri al Sanofi România.
Urmăriți mai multe la conferința „Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?“:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
