Unii urşi polari din Groenlanda continuă să vâneze chiar şi fără ajutorul gheţii
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
urs polar
urs polar
Urşii polari au fost mult timp consideraţi un simbol al impactului dăunător al încălzirii globale asupra lumii naturale. Aceştia se bazează pe gheaţa mării arctice pentru a vâna foci, astfel încât declinul acesteia pune specia în pericol de dispariţie.

Cu toate acestea, într-o veste rarisimă şi plină de speranţă pentru urşii de gheaţă, oamenii de ştiinţă spun că până acum câteva sute de exemplare din sud-estul Groenlandei s-au adaptat pentru a vâna, folosind platforme de apă dulce.

Cercetătorii au descoperit că animalele foloseau gheaţa care se desprinde de pe gheţari.

Descoperirile, realizate de o echipă de cercetători de la Universitatea din Washington, deschid posibilitatea ca anumite zone ale speciei să supravieţuiască în ciuda creşterii temperaturilor, potrivit BBC.

„Una dintre marile întrebări este unde în Arctica vor putea rezista urşii polari", a declarat Dr. Laidre. „Cred că urşii dintr-un astfel de loc ne pot învăţa multe despre unde ar putea fi acele locuri".

Echipa de cercetare a petrecut doi ani intervievând vânători inuiţi, care şi-au împărtăşit cunoştinţele ecologice despre zonă. Călătorind în regiunea îndepărtată folosind elicoptere, au marcat urşii cu dispozitive de urmărire prin satelit şi au colectat mostre genetice.

Dr. Beth Shapiro, genetician şi co-autor al studiului, a declarat că au observat "cea mai izolată genetic populaţie de urşi polari de pe planetă". „Ştim că această populaţie trăieşte separat de alte populaţii de urşi polari de cel puţin câteva sute de ani", a spus ea. Dr. Shapiro a spus că aceşti urşi "nu prosperă", se reproduc mai încet şi au dimensiuni mai mici.

Ea a adăugat că este dificil de ştiut dacă această subpopulaţie supravieţuieşte datorită adaptărilor genetice sau "un răspuns diferit... la un climat şi un habitat foarte diferit". Se spune că ar mai fi rămas aproximativ 26.000 de urşi polari.

„Urşii polari sunt în pericol", a adăugat Dr. Shapiro. „Este clar că, dacă nu putem încetini ritmul încălzirii globale, urşii polari sunt pe o traiectorie de dispariţie. Cu cât putem afla mai multe despre această specie remarcabilă, cu atât mai bine îi vom putea ajuta să supravieţuiască în următorii 50-100 de ani”. Cercetarea a fost publicată în revista Science.

Poluarea reduce speranţa medie de viaţă cu peste 2 ani pentru fiecare persoană

Poluarea „cronicizată” a aerului reduce speranţa medie de viaţă la nivel mondial cu peste doi ani pe persoană, arată un studiu publicat marţi. Impactul este mult mai grav decât HIV/SIDA sau cel al terorismului.

Mai mult de 97% din populaţia globală trăieşte în zone în care poluarea aerului depăşeşte nivelurile recomandate, a declarat Institutul de Politici Energetice al Universităţii din Chicago (EPIC) în cel mai recent Index al calităţii aerului în viaţă, care a folosit date din satelit pentru a măsura nivelurile de PM2,5, particule plutitoare periculoase care dăunează plămânilor, potrivit Reuters.

Dacă nivelurile globale de PM2,5 ar fi reduse la nivelul de cinci micrograme pe metru cub recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), speranţa medie de viaţă ar creşte în medie cu 2,2 ani.

Studiul a avertizat că poluarea aerului a fost neglijată ca o problemă de sănătate publică, iar finanţarea pentru a aborda problema este încă inadecvată.

"Acum, când înţelegerea noastră a impactului poluării s-a îmbunătăţit, există argumente mai puternice pentru ca guvernele să îi acorde prioritate ca o problemă politică urgentă", a declarat Christa Hasenkopf, director al Indexului EPIC privind calitatea aerului în viaţă.

Locuitorii din Asia de Sud pierd aproximativ cinci ani de viaţă din cauza smogului, potrivit studiului, India fiind responsabilă pentru aproximativ 44% din creşterea mondială a poluării aerului din 2013.

Locuitorii din China ar putea trăi în medie cu 2,6 ani mai mult dacă ar fi atinse standardele OMS, deşi speranţa de viaţă s-a îmbunătăţit cu aproximativ doi ani din 2013, când ţara a început un "război împotriva poluării" care a redus PM2,5 cu aproximativ 40%.

Calculele EPIC s-au bazat pe un studiu anterior care a arătat că o expunere susţinută la 10 micrograme în plus pe metru cub de PM2,5 ar reduce speranţa de viaţă cu aproape un an.

Nici o ţară nu a reuşit să îndeplinească standardul de 5 micrograme al OMS în 2021, potrivit unui studiu privind datele de poluare publicat la începutul acestui an, scrie Mediafax.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel