Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a lansat astăzi, 4 august, proiectul editorial #UnicInEuropa, care îşi propune să promoveze locuri din România ale căror particularităţi le fac să devină inedite, dar şi oameni care, prin inventivitatea lor, au lansat idei unice, au dat viață unor poveşti ce nu mai pot fi auzite niciunde în Europa.

Proiectul AGERPRES #UnicInEuropa promovează România, locurile pe care natura a ales să le marcheze cum nu a mai făcut-o nicăieri în altă parte, dar și clădiri, monumente și edificii ale căror poveşti poartă însemnele secolelor trecute, muzee care adăpostesc colecţii de artă unice.

Cu ajutorul reportajelor, imaginilor și al poveștilor unice în Europa, cititorii vor (re)descoperi prin proiectul #UnicInEuropa România, precum și oameni care au ales să ignore clişee, care nu au renunțat la ideile lor, indiferent cât de grea a fost materializarea acestora.

Printre materialele ce vor fi publicate în cadrul secțiunii speciale #UnicInEuropa se regăsesc:

Crucea Caraiman, un vis de Cartea Recordurilor sau Vulcanii noroioși – tărâmuri de pe altă lume.

Suluri de ceață groasă apărute din senin, semn clar al vremii capricioase de munte, învăluiau crestele, ascunzând de ochii noștri priveliștea și obiectivul spre care ne îndreptam. Obosiți de drum, ne-am oprit "în buza" Platoului Bucegi, căutând să îi zărim printre valurile de ceață profilul. Într-o clipeală, o pală de vânt a îndepărtat ceața, lăsând vederii silueta splendidă și elegantă a Crucii Caraiman.

De acolo, de sus, de la baza construcției realizate ca omagiu adus eroilor români care și-au jertfit viața în Primul Război Mondial, Valea Prahovei și chiar întreaga lume par să capete o altă dimensiune, una istorică...

1926. Care cu boi urcă anevoios pe drumuri de munte spre Vârful Caraiman, trăgând cu greu traverse metalice pentru realizarea Crucii Caraiman, un monument de Cartea Recordurilor.

După mai mult de nouă decenii de la începerea lucrărilor, elicopterele iau locul atelajelor pentru a duce în creierii munților materialele necesare reabilitării construcției degradate de acțiunea nemiloasă a timpului și vremii.

Un vis al reginei Maria, spun legendele, a stat la baza ridicării în vârf de munte a Crucii Caraiman, construcție comparabilă ca simbolistică și realizare cu obiective precum Turnul Eiffel din Paris, care veghează, parcă, asupra Văii Prahovei amintind de eroismul românilor căzuți în Primul Război Mondial.

Nu există turist care să vină în această zonă a României și să nu vadă, măcar de la depărtare, impunătorul monument, tocmai pentru că amplasarea lui a fost special aleasă astfel încât să fie vizibil din Valea Prahovei, dar și din împrejurimi, chiar și în condiții meteorologice dificile.

Pe cei care nu se mulțumesc cu privitul de la distanță, traseele marcate îi duc la cruce în câteva ore, în funcție de opțiuni și de pregătirea fizică a fiecăruia.

"Fiind situată chiar la abruptul Bucegilor și fiind vizibilă de pe toată zona Văii Prahovei, crucea de pe Caraiman atrage foarte mulți turiști. Pe perioada de vară sunt așa de mulți, încât pe traseul care coboară chiar din șaua Caraimanului spre cruce se fac cozi la dispozitivele și lanțurile care ajută la coborâre", spune șeful Serviciului Salvamont Bușteni, Gheorghe Haiduc.

Conform datelor postate pe site-ul oficial al Ministerului Apărării, construcția a început în 1926 și s-a finalizat în 1928, pentru proiectarea crucii fiind desemnați arhitecții George Cristinel și Constantin Procopiu, în colaborare cu inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici pentru partea de rezistență.

Importanța monumentului este accentuată de eforturile făcute pentru cărarea materialelor necesare realizării edificiului, dar și de tehnica folosită pentru îmbinarea traverselor metalice.

Transportul materialelor pe munte s-a făcut dificil, unele dintre ele, între care o parte din traversele metalice, fiind duse la locul construcției cu ajutorul carelor cu boi ale localnicilor pe ruta Bușteni-Sinaia-Vârful Păduchiosul — Vârful Dichiu-Platoul Bucegi-Vârful Caraiman.

"Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea de noi atelaje", se precizează pe site-ul MApN.

Restul materialelor au fost transportate cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Bușteni pe valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai și măgari până în vârful Caraiman, arată sursa citată.

Structura metalică a crucii este realizată din oțel fabricat la vestitele Uzine și Domenii Reșița, pentru îmbinare fiind folosită tehnica de nituire.

"Monumentul este confecționat din traverse metalice îmbinate prin nituire, o operațiune deosebită. Niturile au fost încălzite în partea de jos sau pe fiecare braț, ele fiind aruncate din clește în clește și nituite la locul de prindere", a explicat, pentru AGERPRES, Gheorghe Haiduc.

La data de 14 septembrie 1928, au avut loc inaugurarea și sfințirea crucii, care este amplasată la o altitudine de 2.291 de metri, având o înălțime totală de 39,3 metri și o deschidere a brațelor orizontale de circa 15 metri.

Crucea Caraiman, monument istoric clasat în grupa A, a fost inclusă în 2013 în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

"Valoarea de unicat a monumentului este incontestabilă. Ea se datorează rolului său de reper istoric, cultural, geografic, simbolic, precum și esteticii sale — în special prin eleganța rezolvării arhitecturale, preponderent prin simplitatea soluțiilor, în manopera încorporată mai ales la nivelul detaliilor și, nu în ultimul rând, eforturilor depuse pentru edificarea lui", se precizează pe site-ul MApN.

Erodată de timp și vreme, crucea are nevoie de intervenții pentru reabilitare, autoritățile având de-a lungul anilor unele tentative nereușite de a atrage bani în acest sens, fie printr-o campanie de strângere de fonduri numită "Dați un ban pentru Caraiman", fie prin depunerea unui proiect în vederea accesării de fonduri europene.

În acest context, monumentul a fost trecut în administrarea MApN, care a obținut pentru restaurarea acestuia peste 19 milioane lei prin Programul Operațional Regional, din care 16 milioane de lei reprezintă finanțare din fonduri europene.

Senatorul Emanoil Savin, fost primar al stațiunii Bușteni, a declarat, pentru AGERPRES, că materialele necesare procesului de reabilitare a Crucii Caraiman vor fi duse pe munte cu elicopterele, în condițiile în care administrația Parcului Natural Bucegi nu a dat aviz pentru trecerea camioanelor.

Punerea în aplicare a proiectului prevede, printre altele, lucrări pentru restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentului și amenajarea unui spațiu expozițional.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News