O penurie de carburant a creat cozi la benzinăriile din Ungaria, a transmis marţi gigantul ungar de energie MOL, în opinia căruia această situaţie este consecinţa plafonării preţurilor la benzină impusă de guvernul lui Viktor Orban.  

'Situaţia ofertei este evident critică, cererea a explodat, consumatorii fac rezerve, şi au început achiziţiile determinate de panică', a precizat Gyorgy Bacsa, director executiv al MOL, într-un comunicat transmis agenţiei France Presse.

Media ungare au arătat marţi cozi de aşteptare de sute de metri la benzinăriile din ţară, în timp ce un fotograf al agenţiei franceze de presă citate a constatat că majoritatea pompelor din mai multe staţii de alimentare din Budapesta erau goale.

'O penurie parţială a produselor noastre ne afectează întreaga reţea, iar un sfert dintre benzinăriilor noastre sunt complet goale', a declarat Bacsa.

Penuria de carburant este cauzată de o scădere cu 30% a importurilor de carburant, precum şi de unele operaţiuni de mentenanţă într-una din rafinăriile MOL, care ar urma să dureze 'mai multe săptămâni', a precizat el.

Deficitul de import este o consecinţă a plafonării preţurilor la carburanţi impusă de guvern, ceea ce a determinat companiile străine să îşi reducă livrările de carburant către Ungaria, conform Asociaţiei Benzinăriilor Independente (FBSZ).

'Trebuie să se renunţe la plafonarea preţurilor', a precizat FBSZ într-un comunicat transmis AFP. În noiembrie 2021, Budapesta a decretat un preţ fix de circ 1,17 euro pe litrul de benzină fără plumb 95.

Revizuit la fiecare trei luni, plafonul a fost prelungit ultima dată în septembrie şi rămâne în vigoare până la finalul anului. Guvernul a afirmat că plafonarea preţurilor - la o serie de produse alimentare de bază, precum şi la carburant - vizează sprijinirea activităţii economice şi reducerea inflaţiei galopante pe care executivul o pune pe seama efectelor sancţiunilor UE împotriva Rusiei.

Inflaţia din Ungaria calculată la un an a ajuns la 21,6% în octombrie, cel mai ridicat nivel al său de după 1996 şi al treilea cel mai mare din UE, conform Eurostat.

Însă guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a explicat că 'plafonările de preţuri la carburanţi şi la produsele alimentare au adăugat trei-patru puncte procentuale la inflaţie', determinând comercianţii să majoreze preţurile la alte bunuri.

'Ele trebuie eliminate imediat', a declarat luni, într-o comisie parlamentară, Matolcsy, considerat în general un aliat al lui Orban.

 

Ungaria a blocat prin veto un pachet de ajutor al UE pentru Ucraina. Update: Viktor Orbán intervine și neagă informațiile

Relatările media că Ungaria s-a opus prin veto ajutorului financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina sunt "fake news" ("ştiri false"), a scris marţi pe Twitter premierul ungar Viktor Orban, ca reacţie la informaţiile de la o reuniune la Bruxelles a miniştrilor europeni de finanţe, potrivit agenţiei oficiale de presă ungare MTI.

"Toate ştirile de azi vorbeau despre cum s-a opus Ungaria asistenţei financiare pentru Ucraina. Acestea sunt 'fake news' ('ştiri false'). Ungaria este pregătită să ofere asistenţă financiară Ucrainei, pe bază bilaterală. Niciun veto, niciun şantaj", a postat el.

"Vrem să convingem, totuşi, statele membre ale UE că datoria comună a UE nu este soluţie. Dacă vom continua să mergem în jos spre o comunitate a datoriei, nu ne vom mai putea întoarce. Noi ne imaginăm un alt fel de viitor pentru Europa. Unul construit pe state membre puternice, în locul unor mormane uriaşe de datorie comună", a adăugat Orban.

Ungaria s-a opus marţi prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană, iar din acest motiv Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev..

Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru această ţară central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept, scrie Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News