Una dintre primele inimi care a bătut pe Pământ. Cercetătorii au descoperit animalul preistoric, o verigă lipsă în lanțul evoluției
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 16 sep 2022, 11:40
WhatsApp
Sursă foto: Unsplash (Jacqueline Martinez)
Sursă foto: Unsplash (Jacqueline Martinez)
Oamenii de știință au descoperit fosila unui animal a cărui inimă a stat la baza evoluției celei umane. 

Cercetătorii au descoperit o inimă veche de 380 de milioane de ani păstrată în interiorul unui pește preistoric fosilizat. Ei spun că specimenul surprinde un moment cheie în evoluția organului de pompare a sângelui găsit la toate animalele cu oase, inclusiv la oameni. Inima a aparținut unui pește cunoscut sub numele de Gogo, care acum a dispărut.

Descoperirea „incitantă”, publicată în revista Science, a fost făcută în Australia de Vest. Omul de știință coordonator, profesorul Kate Trinajstic de la Universitatea Curtin din Perth, a declarat pentru BBC News despre momentul în care ea și colegii ei și-au dat seama că au făcut cea mai mare descoperire din viața lor.

"Ne-am înghesuit în jurul computerului și am recunoscut că avem o inimă și aproape că nu ne venea să credem! A fost incredibil de interesant", a spus cercetătoarea.

Moment rar: inima, alături de oase, a fost fosilizată

De obicei, oasele, mai degrabă decât țesuturile moi, sunt transformate în fosile, dar în această locație din Kimberley, cunoscută sub numele de formațiunea de rocă Gogo, mineralele au păstrat multe dintre organele interne ale peștilor, inclusiv ficatul, stomacul, intestinul și inima.

„Acesta este un moment crucial în propria noastră evoluție. Arată în planul corpului că am evoluat foarte devreme și vedem acest lucru pentru prima dată în aceste fosile”, a spus profesorul Trinajstic.

Te-ar mai putea interesa și: O echipă de cercetători din Germania și California a creat diamante din sticle de plastic (PET)

Colaboratorul ei, profesorul John Long de la Universitatea Flinders din Adelaide, a descris totul drept „o descoperire uluitoare”.

„Nu am știut niciodată nimic despre organele moi ale animalelor atât de vechi, până acum”, a spus Long.

Peștele Gogo este primul dintr-o clasă de pești preistorici numiti placodermi. Aceștia au fost primii pești care au avut fălci și dinți. Înainte de ei, peștii nu erau mai mari de 30 cm, dar placodermele puteau crește până la nouă metri în lungime. Placodermii au fost forma de viață dominantă a planetei timp de 60 de milioane de ani, existând cu mai bine de 100 de milioane de ani înainte ca primii dinozauri să pășească pe Pământ.

Amplasarea organelor și modul în care s-au dezvoltat i-au permis peștelui să devină un prădător printre celelalte viețuitoare din oceanele antice

Scanările fosilei de pește Gogo au arătat că inima sa era mai complexă decât se așteptau oamenii de știință pentru acești pești primitivi. Avea două camere una deasupra celeilalte, similare ca structură cu inima umană. Cercetătorii sugerează că acest lucru a făcut inima animalului mai eficientă și a fost pasul critic care l-a transformat dintr-un pește cu mișcare lentă într-un prădător cu mișcări rapide.

„Asta a fost modul în care au putut să evolueze și să devină un prădător vorace”, a spus profesorul Long.

Cealaltă observație importantă a fost că inima era în secțiunea superioară din corp, față de peștii primitivi.

Se crede că această poziție a fost asociată cu dezvoltarea gâtului peștelui Gogo și a făcut spațiu pentru dezvoltarea plămânilor mai jos pe linia evolutivă.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?