Un posibil efect al primului an de pandemie: Decuplarea dintre interesele economice și alianțele strategice
Autor: Mircea Coșea | Publicat pe: 04 Martie, 08:55
Anul 2020 poate fi considerat un moment important al schimbărilor profunde pe care sistemul  actual al funcționării economiei globale le înregistrează din mai multe puncte de vedere.

Factorii care contribuie la aceste schimbări aparțin unui context mai larg care ar putea marca trecerea omenirii la un stadiu nou al existenței sale diferit prin problematica și provocările sale  de tot ceea ce ne-a definit până în prezent ca indivizi și națiuni.

Inteligența artificială, accelerarea rapidă și imprevizibilă a deprecierii mediului natural , o potențială criză majoră a resurselor alimentare și de apă ca și dezechilibrele zonale majore ale evoluțiilor demografice sunt doar unii dintre principalii factori de influență ale schimbării acestui modus vivendi în care ne-am obișnuit să trăim.

Pandemia s-a adăugat la aceștia și a potențat trendul schimbărilor. Cel mai clar efect al pandemiei este evidențierea capacității de reacție la criză a diferitelor națiuni sau grupări economice zonale. Diferențele apărute sunt extrem de revelatoare.

Raportat la dinamica PIB-ului se remarcă o slăbire a SUA și a Uniunii Europene în fața principalului lor concurent : China

Următoarele evaluări se bazează pe cele mai recente previziuni ale FMI privind creșterea PIB ( ” FMI: World Economic Outlook Databases. WEO)

Evoluția PIB 2020-2022

Tabel 1

2. -imagine fara descriere- (tabel-1_76666400.jpg)

Estimări pe baza valorii PIB 2019

Tabel 2

3. -imagine fara descriere- (tabel-2_66881400.jpg)

Evoluția PIB-ului 2019-2022

Tabel 3


4. -imagine fara descriere- (tabel-3_44807100.jpg)

Se poate observa că în perioada 2019-2022, puternic marcată de criza Covid-19, PIB-ul Statelor Unite va crește cu doar 3,9%, în timp ce cel al marelui său rival, China, va crește cu 16,8%. În ceea ce privește Europa, în cel mai bun caz, aceasta va fi recâștigat PIB-ul pe care l-a avut în 2019.

Datele prezentate mai sus arată că în perioada pandemiei China a înregistrat o creștere a  PIB cu 2407 miliarde dolari în timp ce în Europa există riscul stagnării. 

Un articol recent în Echoes, de Fréderic Schaeffer, titlul: "Covid, accelerator de creștere a Chinei." (Les Echos: Frederic Schaeffer: ”Le Covid, accelerateur de la montee en puissance de l’economie chinoise”, 18/01/2021)   subliniază faptul că perioada pandemiei a contribuit la adâncirea decalajului dintre China și cei doi concurenți importanți ai săi, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Creșterea economică a Chinei, în special de la intrarea sa în OMC în decembrie 2001, este uimitoare. În ceea ce privește valoarea adăugată, industria sa este mult mai puternică decât cea a Europei sau chiar a Statelor Unite. În fiecare an, BIRD acordă cota pe care industria o reprezintă în PIB-ul țărilor ( Banca Mondială  include în definiția sa și construcția sectorului secundar).

Conform metodologiei BIRD, importanța sectorului industrial în miliarde $ se prezintă astfel la nivelul anului 2019: Statele unite: 18,6% din PIB ( 3689 Md.$), Zona Euro 22,2% din PIB ( 3468 Md $) iar China 39% din PIB (5596 Md.$). 

”În ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, China are acum aproximativ la fel de mulți cercetători ca Statele Unite, depunând 58.900 de dosare de brevet în 2019, față de 57.840 pentru Statele Unite.

Iar în ceea ce privește inteligența artificială (IA), China intenționează să fie lider mondial în următorii ani: jumătate din investiția mondială în inteligența artificială este între Beijing, Shanghai și Canton.

China face pași mari în domeniul IA, evoluția tehnologică a Companiei Huawei este reprezentativă în acest sens, devenind lider mondial.

Ca urmare, China a devenit un concurent formidabil pentru Statele Unite și Europa: este cel mai mare exportator mondial de TIC (Tehnici de informare și comunicare), precum și de produse de înaltă tehnologie, iar un raport BCG ( Boston Consulting Group: ” The Covid-19 Investor Pulse Check Series ”) indică faptul că start-up-urile chineze au nevoie, în medie, de doar patru ani pentru a deveni unicorni, în timp ce start-up-urile americane au nevoie de șapte.”

Decalajul creat în dezvoltare, pe perioada pandemiei între China , pe de o parte și Uniunea Europeană și Statele Unite pe de altă parte este interpretat în unele cercuri ale analizei occidentale ca fiind una dintre cauzele care ar fi dus la apariția unui fenomen extrem de interesant, acela al „ decuplării dintre interesele economice naționale și alianțele lor strategice".

Studiul intitulat ”Le parteneriat regional economique global : une rupture dans l’histoire de commerce mondial”? publicat la data de 2.02.2021 de către Juliette Biau coordonatoarea ”Centre de ressourse et d’informations sur l’inteligence economique et strategique” , aduce în discuție această problemă: ”Administrația Trump a făcut ca Statele Unite să pară din ce în ce mai izolate pe scena internațională. Mai multe elemente au contribuit la creșterea influenței chineze la nivel regional și internațional. Politica de retragere din Parteneriatul Trans-Pacific în 2017, luptele comerciale ale Washingtonului împotriva Uniunii Europene și a Chinei sunt, de fapt, factori care au contribuit la creșterea influenței chineze la nivel regional și internațional. Într-adevăr, în războiul comercial dintre Statele Unite și China, semnarea Parteneriatului Economic Global Regional (RCEP) pare a fi o victorie pentru aceasta din urmă. Prezența unor țări aliate în mod tradițional cu Washingtonul și ostile Beijingului, cum ar fi Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă, este un semn puternic al influenței regionale crescânde a Chinei. Prezența acestor state în acord "semnalează decuplarea dintre interesele lor economice naționale și alianțele lor strategice".

Această strategie bazată pe economie ca principal vector de dezvoltare și influență pare a fi mai adecvată decât cea a alianțelor strategice militate în condițiile în care crizele pot avea și alte manifestări decât cele cunoscute până în prezent. Pericolul pandemic s-a dovedit a fi mai grav decât cel militar, ceea ce pune un accent deosebit pe capabilitatea factorului economic la nivel național.

Este interesant că o tendință evidentă de a trece pe prim plan relațiile economice în contextul schimbărilor provocate de pandemie apare și în poziționarea Uniunii Europene.

Uniunea Europeană va implementa o nouă Politică comercială deschisă, sustenabilă și fermă, conform documentului oficial dat publicității recent de Comisia Europeană.

Precedentul document de politică comercială a UE datează din 2015 și ca atare nu mai este în măsură să răspundă provocărilor globale actuale.

Documentul subliniază că Uniunea Europeană are nevoie de o nouă Politică comercială care să ofere sprijinul necesar în procesul de revenire din criza economică provocată de pandemia de coronavirus.

Noua strategie comercială europeană oferă sprijin transformării sustenabile (Pactul verde), dar și transformării digitale a economiilor și societăților europene.

Se subliniază că ”Noua Politică comercială se naște pentru a răspunde provocărilor generate de criza economică, schimbările climatice și degradarea mediului înconjurător.”

Pe lângă acestea, UE trebuie să dea un răspuns clar războaielor comerciale globale, tensiunilor internaționale în creștere, dar și crizei în care se află numeroase instituții internaționale, printre care și Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Strategia europeană formulează trei obiective pe termen mediu pentru Politica comercială comună. Primul este sprijinirea redresării economice și a tranziției economiei și a societății în contextul revoluției verzi și a celei digitale.  Al doilea obiectiv este modernizarea sistemului global multilateral de comerț bazat pe reguli pentru a transforma globalizarea și a o face mai sustenabilă și mai echitabilă. Al treilea este cel al sporirii capacității Uniunii Europene de a își proteja interesele și de a implementa, atunci când este nevoie, măsuri comerciale autonome.

Conceputul central al noii Politici comerciale este acela al autonomiei strategice deschise. 

Acest concept este menit să reconfirme Uniunea Europeană ca actor central al scenei mondiale, care promovează concomitent interese și valori.

Pentru a realiza cele trei obiective, Comisia Europeană va acționa în vederea reformării OMC împreună cu partenerii care împărtășesc același sistem de valori; susținerii tranziției verzi și implementarea de noi reglementări cu privire la responsabilitatea în lanțurile valorice; promovării tranziției digitale în domeniul comerțului.

De asemenea, Comisia Europeană va acționa pentru o implementare mai eficientă a acordurilor comerciale existente, pentru salvgardarea condițiilor de concurență echitabilă pentru întreprinderile europene, dar și pentru adâncirea parteneriatelor cu țările din vecinătate și cu cele candidate la aderarea la UE.

Documentul Comisiei Europene se referă pe larg la elementele de noutate și la schimbările preconizate și alocă o atenție specială obiectivelor geopolitice ale UE în contextul volatilității globale în care ne aflăm.

Se menționează dorința de îmbunătățire a relației transatlantice care este cel mai important pilon al acțiunii europene în context geopolitic și se face referire la relația dintre UE și China în contextul acordului politic la care s-a ajuns recent în privința Acordului Comprehensiv de Investiții – CAI. 

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro