“Bucuria de a nu fi perfectă. Memorii Bucureşti/Tel Aviv 1941–2015”

Joi, 23 martie, la ora 19:00, sunteţi invitaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea volumului Bucuria de a nu fi perfectă. Memorii Bucureşti/Tel Aviv 1941–2015 de Riri Sylvia Manor.

Bucuria de a nu fi perfectă de Riri Sylvia Manor – o viaţă împlinită, rememorată într-o carte sinceră, tonică, inspiratoare.

„Îl chema ca pe ţară – Israel. M-a invitat la dans şi nu a mai dansat cu altcineva. Nu mai întâlnisem nici la dansatorii profesionişti o astfel de dăruire a corpului în dans, o astfel de senzualitate a mişcărilor şi a ritmului. O asemenea bucurie. Tăceam şi dansam. Trăiam prin dans. Ne simţeam unul pe celălalt. Aerul ne primea ori de câte ori picioarele părăseau pământul. Ştiam deja, nu aveam nicio îndoială, că e numai un început, că vom fi împreună, că ne vom continua dansul, că vom locui împreună, că vom râde împreună. [...]
Niciodată n-am vrut să fiu mai tânără. Mă simt tânără pe dinăuntru, arăt mai tânără decât sunt, mă plac şi plac încă. Plac aşa cum sunt, cu ridurile mele, cu ceea ce exprimă faţa mea – o mărturie că am trăit şi am plâns şi am râs şi am iubit.

Şi mâine este o zi. Important este că sunt o Scarlett de 80 de ani şi spun fără teamă acest lucru senzual: mâine. Important este şi că în acest an, când mi s-au întâmplat atât de multe lucruri neobişnuite, mi-am dat seama că vârsta biologică nu-mi poate opri dansul sau o nouă pornire la drum, sau muzica interioară, sau acea expresie stimulatoare a modestului meu eu: «Ce proastă sunt! Ce proastă am fost!»”

Riri Sylvia Manor (n. Aberfeld în 1935, la Bucureşti) este fiica unui om de afaceri bucureştean şi a unei mame casnice, originară din Craiova. A scris poezii de la 9 ani şi a fost foarte activă în domeniul artistic în timpul şcolii. Ca să evite proletcultismul din facultăţile umaniste ale vremii, se înscrie în 1953, într-o facultate ştiinţifică, cea de medicină. În 1957 se căsătoreşte cu inginerul Mateo (Titel) Sussman. În 1959 termină facultatea, iar în 1960 emigrează în Israel. Acolo familia îşi schimbă numele din Sussman în Manor. Se specializează în oftalmologie la Spitalul Beilinson, Universitatea de Medicină din Tel Aviv, şi în neuro-oftalmologie la Universitatea California din San Francisco. Publică în literatura medicală anglo-saxonă peste 60 de articole şi scrie capitole din cărţi de specialitate; înfiinţează prima unitate de neuro-oftalmologie din Israel; devine profesor la Universitatea din Tel Aviv şi membră a numeroase societăţi ştiinţifice internaţionale. La 20 de ani după stabilirea în Israel, reîncepe să scrie poezie, de data asta în limba ebraică.

Între 1990 şi 2000 revine adesea în România, unde, în colaborare cu Spitalul Clinic de Ochi din Bucureşti şi Ministerele Sănătăţii din România şi Israel, desfăşoară numeroase activităţi de ajutorare în domeniul medical. Din 2000 reîncepe, după 40 de ani de întrerupere, să scrie poezie în limba română. În 2002 înfiinţează Societatea de Scriitori Israel-România. Cu ocazia primelor festivaluri „Zile şi nopţi de literatură“ de la Neptun, colaboreaza cu uniunile scriitorilor din ambele ţări; astfel vine pentru prima oara în România Amos Oz, împreună cu alţi 13 scriitori israelieni importanţi; de asemenea, în 2012 redactează un număr al revistei israeliene Moznaim dedicat literaturii române actuale, pentru care i se decernează Premiul Alexandru Safran.

În Israel publică două cărţi de poezie şi primeşte Premiul Ofer Lieder, iar în România publică patru volume: Privind (2000), Save as… (2007), Pestriţ (2010), Încă (2015), şi i se decernează Premiul Lucian Blaga. În Israel îi apare o carte care se traduce în limba arabă (1996), iar în Franţa – volumul Bariolée, tradus de Irina Mavrodin (2011). Împreuna cu Ioana Ieronim, traduce în română cartea de poeme Seherezada, a poetei israeliane Agy Mishol (2009).

În 2015 i se decernează de către statul Israel Premiul Opera Omnia pentru activitatea ştiinţifică.

Vor vorbi: Riri Sylvia Manor, Horia-Roman Patapievici şi Lidia Bodea, director general Editura Humanitas. Lansarea va fi urmata de o sesiune de autografe.

 

“Acolo unde femeile sunt regi”

O poveste remarcabilă despre iubirea maternă pe fundalul tensiunilor sociale, apărută recent la Editura Trei

Cartea lui Christie Watson, autoare laureată a Premiului Costa pentru roman de debut, vorbește despre iubirea maternă în cele mai felurite reprezentări ale sale, dar prezintă și lumea exotică a Nigeriei, cu senzațiile, culorile și mirosurile care o definesc.

Acolo unde femeile sunt regi

Elijah, un băiețel nigerian de șapte ani, născut în Anglia, se luptă cu propriul comportament deviant, pe care îl consideră provocat de un vrăjitor dinăuntrul său.

Aflat în plin proces de adopție, Elijah este împărțit între iubirea pentru mama biologică, Deborah, și cea adoptivă, Nikki. La un moment dat, asistenții sociali descoperă că Elijah a fost abuzat și traumatizat fizic și psihic.

În lupta lui de a se accepta și de a-și găsi liniștea alături de noua sa familie, Elijah vrea să se convingă, totuși, de dragostea lui Deborah, iar prețul pe care îl plătește este devastator.

"Watson zugrăveşte portretul unei lumi sfâşiate de conflicte legate de credinţă, rasă sau apartenenţa la o categorie socială. Cartea devine tot mai convingătoare şi adesea, în mod neaşteptat, capătă accente comice pe măsură ce personajele pline de viaţă insuflă umor şi autenticitate unei poveşti pe alocuri teribil de dureroase", scrie critical de la New York Times Book Review.

"Watson creează o suită de personaje extraordinare şi construieşte o poveste remarcabilă despre dragostea familială pe fundalul tensiunilor sociale", apreciază Booklist.

"O carte sofisticată, scrisă pe mai multe planuri, care vorbeşte despre ce înseamnă cu adevărat o familie şi despre ceea ce trebuie să facem pentru cei pe care îi iubim", citim în Kirkus Reviews

Christie Watson (n. în 1976) este o autoare britanică al cărei roman de debut, Tiny Sundbirds, Far Away, a câştigat Costa First Novel Award în 2011.

Născută în Stevenage, a abandonat şcoala la vârsta de 16 ani şi, după un an de voluntariat în cadrul organizaţiei Scope, a devenit asistentă medicală. Mulţi ani a îngrijit copii înainte să se apuce de scris şi să îmbine cele două profesii. A câştigat bursa Malcolm Bradbury, ceea ce i-a permis să urmeze cursul de creative writing de la University of East Anglia.

În prezent, este director de program în cadrul cursului de creative writing de la St Mary’s University. Locuieşte la Londra împreună cu copiii săi.

"Christie Watson dovedeşte o profundă înţelegere a experienţelor prin care poate trece un copil ca Elijah şi îşi tratează personajele cu multă empatie. Indiscutabil, Acolo unde femeile sunt regi are o forţă uriaşă", apreciază Publishers Weekly

 

 “Cărţile care ne-au făcut oameni”

Libraria Humanitas de la Cişmigiu vă aşteaptă miercuri, 22 martie, la ora 19:00, la prima ediţie a conferinţelor Cărţile care ne-au făcut oameni cu Dan C. Mihăilescu. Tema acestei prime seri este Biblia – o carte cât lumea, iar invitaţii lui Dan C. Mihăilescu sunt Francisca Băltăceanu, specialist în hermeneutica Bibliei şi în filologie clasică şi ebraică, şi Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor şi doctrinelor filozofice, fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun.

Cărțile care ne-au făcut oameni

„În 2007, odată cu Cartea cu bunici, începea la Humanitas una dintre cele mai substanţiale şi pitoreşti suite de cărţi exemplare. Volume colective, lucrate cu delicii calofile şi ataşantă fineţe evocativ-confesivă, ele au fost dedicate caselor, cărţilor, muzicii, simţurilor şi reveriilor gastronomice, inclusiv Bucureştiului, umilinţelor din comunism şi chiar aventurilor milităreşti ale vieţilor noastre. Iată că, după ce ani de-a rândul am prezentat, ca oaspete pe micul ecran, câte o carte pe zi, mi se oferă ocazia de-a deveni gazda unor întâlniri faţă către faţă cu unii dintre scriitorii din sumarul unui volum intrat între timp în bibliografiile şcolare: Cărţile care ne-au făcut oameni.
Mi le doresc (şi le imaginez) ca pe un Janus bifrons: cu un ochi către setea culturală şi exasperatele intensităţi de lectură ale trecutului, iar cu celălalt către precaritatea spirituală a prezentului. Ca proaspăt bunic, refuz cu obstinaţie să cred că nepoţii noştri vor fi incapabili pentru rolul lui Prospero, ori al Mirandei, optând irepresibil şi invariabil pentru Caliban.
În 2017 vor fi 9 astfel de seri în care sper că ne vom încălzi reciproc fiinţa, într-o infuzie de nădejde. (Sau de binecuvantată amăgire, depinde de cum privim lucrurile.)
Cum altfel să începem de nu cu Biblia, o carte cât lumea, deopotrivă venerată şi controversată, adorată, hulită, ignorată, dar fără de care nu e de conceput studiul istoriei civilizaţiei, ca şi al istoriei artelor, ideilor, vieţii sociale, formelor politice ş.a.m.d. Şi cu doi invitaţi a căror luminoasă anvergură spirituală e din plin şi prin sine grăitoare pentru forţa plăsmuitoare a Subiectului: Francisca Băltăceanu şi Bogdan Tataru-Cazaban.
În lunile următoare, ne vom întreba ce au însemnat (şi cât mai contează) erudiţia, poezia, filozofia, romanul, traducerile, ca şi însăşi înţelepciunea în viaţa noastră”, scrie Dan C. Mihăilescu.

„Caraval”, o poveste despre frăţie, dragoste şi trădare, la RAO

Caraval a intrat direct pe locul al doilea pe lista de bestselleruri a New York Times la doar câteva ore de la apariție. De asemenea, volumul a ajuns și în topul celor de la Sunday Times, la doar câteva zile de la debut, atât în lista volumelor pentru copii, dar și în cea a volumelor destinate adulților. Caraval, de Stephanie Garber, ale cărei drepturi de ecranizare au fost deja cumpărate de 20th Century Fox, este unul dintre cele mai așteptate romane pentru tineri ale anului.

Coperta Caraval 3D

Cartea se află în majoritatea topurilor internaţionale ca unul dintre cele mai dorite volume din 2017: Yahoo, Bustle, PopCrush,TeenVogue, Epic Reads, Goodreads, Barnes & Noble, Entertainment Weekly, Paste Magazine, Girls’ Life Magazine.

Caraval ne aduce în prim-plan povestea a două surori care reușesc să scape de sub strictețea unui tată tiranic atunci când pătrund în intriga periculoasă a unui joc legendar. Scarlett nu părăsise niciodată micuța insulă în care ea și sora ei iubită, Tella, trăiau alături de puternicul și crudul lor tată. Acesta aranjase o căsătorie pentru fată, iar ea își pierduse orice speranță de a mai vedea îndepărtatul Caraval, unde o dată pe an se țineau reprezentații în fața publicului. Dar invitația mult așteptată sosește. Cu ajutorul unui misterios marinar, aceasta reușește să își ducă sora la spectacol. Însă la scurt timp după aceasta, Tella este răpită de cel aflat în spatele organizării Caravalului. Se pare că în acest sezon jocul se învârte în jurul Tellei, iar cine o va găsi va fi declarat câștigător.

„O poveste fascinantă despre frăție, dragoste și trădare. Asemenea personajelor ei, m-am pierdut într-o lume periculoasă, feeric creată, din care nu am vrut să mai ies”, scrie Sabaa Tahir, autor al An Ember In the Ashes, în New York Times.

 

Adrian Georgescu despre “Exitus”, la Bucureşti

Joi, 23 martie, de la ora 19:00, la Café Verona, Librăria Cărtureşti din Bucureşti, jurnalistul Adrian Georgescu va vorbi despre Exitus, cel mai nou roman al său, apărut recent în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, disponibil în librăriile din ţară.

Vor vorbi, alături de autor: Răzvan Exarhu şi Florin Iaru.

Moderatoare: Eli Bădică

Coperta Exitus

Milo, un copil care îşi pierde tatăl la naştere şi mama înainte de a începe să vorbească, pare predestinat să trăiască înconjurat de moarte. Rămâne curând şi fără mătuşa care l-a luat în grijă, într-o cocioabă de lângă un crematoriu pentru săraci şi o groapă de gunoi, ceea ce-i atrage şi porecla funestă Exitus. Singur într-o lume distrusă de ororile războiului, reuşeşte totuşi să rămână în viaţă, printre oamenii neînsufleţiţi de la morgă şi având drept profesori cărţile şi almanahurile găsite printre resturi. În pragul adolescenţei, hotărăşte să iasă între oamenii vii, dar descoperă că aceştia sunt de o cruzime fără margini şi îl expun mereu unor situaţii extreme. Marii conflagraţii i-a luat locul lupta pentru supravieţuire şi între bande, pericolul pândeşte la tot pasul, dar pe parcursul călătoriei lui spre maturitate răsare şi speranţa că lumea se poate schimba.

Uneori de o violenţă de neînchipuit, alteori cu totul înduioşător, Exitus ne arată faţa urâtă a societăţii măcinate de război, în care civilizaţia se transformă rapid şi brutal în sălbăticie şi se recâştigă apoi încet, cu fiecare act de umanitate ce aduce un licăr acolo unde întunericul pare etern.

Adrian Georgescu s-a născut pe 24 iulie 1970, la Bucureşti. În 1995 a început să scrie pentru cotidienele Evenimentul zilei, Sportul românesc, ProSport şi Gazeta Sporturilor. În 2000 a fost redactor-şef al revistei Acasă Magazin. În 2007 a devenit jurnalist independent şi a fost desemnat „Ziaristul anului” la Gala Premiilor „Ioan Chirilă”. A mai colaborat cu FHM, Adevărul sau România liberă. În paralel, scrie pe blogul personal adriangeorgescu.ro. A contribuit cu povestiri la volumele colective Răcani, pifani şi veterani (2008), Best of: proza scurtă a anilor 2000 (2013) şi De la Waters la Similea (2013). În 2011 a publicat romanul Cîteva sfîrşituri de lume.

“Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu”

Editura Humanitas vă invită la Libraria Humanitas de la Cişmigiu marţi, 21 martie, la ora 19:00, la o nouă seară de lectură publică. Tatiana Niculescu va citi un fragment din volumul Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu, recent apărut.

Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu

„Titlul acestei cărţi, împrumutat din textul lui Emil Cioran Mon pays, rezuma cel mai bine valtoarea anilor '30 în Romaânia, acea epoca a «martirilor sângeroşi» sau a «visătorilor sanghinari», întemeietori ai unei «mişcări crude, amestec de preistorie şi profeţie, de mistică a rugăciunii şi a revolverului». O epocă, spune Cioran, care «fusese întemeiată pe idei feroce» şi care «a dispărut în ferocitate».
Povestea lui Corneliu Zelea Codreanu nu poate fi înţeleasă în afara contextului istoric în care acesta a trăit, a oamenilor pe care i-a cunoscut, a şcolilor prin care a trecut, a experienţelor pe care le-a parcurs, a lecturilor care l-au format şi a unei Europe răvăşite, aflate între două războaie devastatoare şi în căutarea unei speranţe de supravieţuire. Reconstituind chipul unei epoci care a amestecat religia cu politica şi a sfârşit în sânge şi barbarie, această carte încearcă să-l redea pe Corneliu Zelea Codreanu trecutului şi istoriei”, mărturiseşte Tatiana Niculescu.

 

 “Acționează cu dragoste. Pune capăt conflictelor, rezolvă neînţelegerile şi întăreşte-ţi relaţia prin terapia acceptării şi angajamentului “

Miturile despre iubire, susţine autorul cărţii, Russ Harris, ne provoacă dificultăţi în viaţa reală. Adevărul supărător este că partenerul de cuplu perfect nu există. Toate cuplurile se ceartă, iar dragostea este schimbătoare ca vremea, dar asta nu înseamnă că nu puteţi avea o relaţie fericită şi romantică. Printr-o metodă simplă, bazată pe atenţia conştientă şi pe terapia acceptării şi angajamentului (ACT), puteţi învăţa să vă gestionaţi mai eficient gândurile şi emoţiile dureroase, iar astfel vă veţi implica deplin în viaţă şi în procesul iubirii.

Acționează cu dragoste

Împreună cu partenerul de cuplu sau de unul singur, veţi învăţa:

Să renunţaţi la conflicte, să vă deschideţi emoţional şi să trăiţi plenar în prezent, să folosiţi tehnicile atenţiei conştiente (mindfulness) în vederea sporirii intimităţii şi înţelegerii, să soluţionaţi conflictele dureroase şi neînţelegerile personale de durată, să acţionaţi pe baza valorilor personale, pentru a construi o relaţie de cuplu mai bogată şi mai profundă

Russ Harris este medic, psihoterapeut, trainer în domeniul terapiei acceptării şi angajamentului (ACT), autor şi coautor a numeroase cărţi. Bestsellerul său The Happiness Trap a fost tradus în 30 de limbi şi s-a vândut în peste 500 000 de exemplare în toată lumea. Începând cu anul 2005, a condus aproximativ 500 de workshopuri şi a iniţiat în metodele terapiei ACT mai mult de 20 000 de psihoterapeuţi, consilieri, medici şi psihologi. Russ Harris locuieşte în Melbourne, Australia

Rezultatele Concursului de Debut al Editurii POLIROM – 2017

La Concursul de Debut al Editurii Polirom, ediţia 2017, au fost depuse 195 de manuscrise, la următoarele secţiuni: Proză – 122 de manuscrise, Poezie – 73 de manuscrise.

Premiul de Debut  la secţiunea Poezie nu s-a acordat.

Premiul de Debut  la secţiunea Proză a revenit romanului Downshifting. Un pas înapoi de Alexandru Done.

Scriitorul s-a născut pe 1 aprilie 1974, în Bucureşti. Este absolvent al Universităţii de Arte Bucureşti, secţia Grafică. Este artist vizual şi senior art director pentru proiecte de comunicare vizuală.

Alexandru Done

Atunci când timpul tău începe să aparţină doar celorlalţi, iar dimineaţa nu mai înseamnă o nouă zi, când existenţa ta devine o simplă listă cu termene de plată şi o continuă alergare într-o cursă fără învingători, iar micile sau marile tale idealuri rămân din ce în ce mai în urmă, trebuie să încetineşti, să schimbi viteza şi direcţia. Adică, Downshifting! Cu alte cuvinte, rabelaisian, să faci ce-ţi place.

Povestea lui Mihai începe printr-o demisie şi continuă printr-un şir de evenimente şi coincidenţe extraordinare, care aduc la un loc, sub spectrul lui Mircea Eliade, trei puncte de pe harta lumii: Bucureşti, Chicago şi localitatea Buzescu. Într-un vârtej ameţitor, caruselul întâmplărilor înghite felii generoase de viaţă cotidiană dintr-o Românie a tuturor posibilităţilor.

Deşi este un debut, Downshifting. Un pas înapoi este un roman scris cu mână sigură, cu imaginaţie debordantă şi ingeniozitate, autorul realizând o construcţie romanescă fără fisuri.

“Zero positivo”

După numeroase prezentări făcute în nordul Italiei, romanul Zero positivo (Gaspari Editore, Udine, 2016) de Cristina Mărginean Cociş ajunge la Roma şi va fi prezentat în cadrul sugestiv al Bibliotecii Accademia di Romania in Roma în  24 martie 2017 începând cu orele 18.30.

Zero positivo

Tânăra protagonistă a acestui roman găseşte puterea de a lupta cu boala care i s-a ghemuit în sânge în numele vieţii pe care o poartă în trupul ei. O ajută reevocarea amintirilor legate de un tată foarte iubit şi care, în timpul dictaturii ceauşiste, a ştiut să îşi ocrotească familia de violenţele regimului.

O poveste de viaţă adevărată, o poveste puternică, o poveste cu final fericit. Romanul urmează un ritm în crescendo de energie şi lumină: un mesaj care se face tot mai puternic până când devine un imn eliberator adus vieţii.

Cristina Mărginean Cociş se naşte la Timişoara în 1976, este soţie şi mamă a doi copii minunaţi. De când era mică visa să devină învăţătoare, vis pe care – întărit în multele dificultăţi întâmpinate - a reuşit să îl împlinească în Italia. În anul 2001 îşi urmează soţul, preot greco-catolic trimis în misiune în Italia. Primul ei roman se naşte dintr-o experienţă de viaţă foarte puternică – cea a unei boli fulminante care pune în pericol viaţa ei şi a celui de-al doilea copil în timpul celei de-a cincea luni de sarcină. Iubind de mică lectura şi lumea cărţilor, Cristina Mărginean Cociş găseşte în scris puterea de a coborî în sine pentru a aduce la lumină – în perspectivă pozitivă – temerile, umbrele, fericirea copilăriei.

Vor lua cuvântul: Gabriella Molcsan şi Armando Santarelli (scriitor) în prezenţa autoarei Cristina Mărginean Cociş

Lecturi din roman: Compagnia Progetto Miniera (Roma, www.progettominiera.it)

Realizarea în spaţiul scenic: Thomas Otto Zinzi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News