Un melc păros, vechi de 99 de milioane de ani, găsit conservat în chihlimbar
Autor: Liana Ganea | Publicat pe: 13 noi 2022, 21:08
WhatsApp
Foto: Pexels
Foto: Pexels
Un melc antic conservat în chihlimbar, cu peri minusculi de-a lungul cochiliei, îi ajută pe biologi să înțeleagă mai bine de ce unul dintre cele mai alunecoase animale din lume a evoluat pentru a avea... păr.

Această fosilă neobișnuită de moluscă, găsită în Valea Hukawng, din Myanmar, are linii de fire de păr rigid și minuscul, fiecare linie având lungimea cuprinsă între 150 și 200 de micrometri, de-a lungul vârtejului cochiliei sale de 9 milimetri lungime și 3,1 milimetri înălțime. Acesta nu este primul melc antic păros descoperit; el se alătură clubului exclusivist al gasteropodelor cu păr.

„Aceasta este deja a șasea specie de Cyclophoridae cu cochilie păroasă, un grup de melci de uscat tropicali, găsită până acum, înglobate în chihlimbarul mezozoic, vechi de aproximativ 99 de milioane de ani”, explică paleontologul Adrienne Jochum, de la Universitatea din Berna, din Elveția. Și nu sunt nici niște creaturi ciudate dispărute. Câțiva melci de uscat care trăiesc și astăzi au și ei cochilii păroase, dezvăluie Science Alert.

O echipă de cercetători condusă de malacologul Jean-Michel Bichain, de la Muzeul de Istorie Naturală și Etnografie din Franța, a numit animalul recent descoperit Archaeocyclotus brevivillosus, numele speciei sale combinând cuvintele latine mic (brevis) și pletos (villōsus). Din opt specii găsite în chihlimbarul din Myanmar, șase au cochilii păroase, ceea ce sugerează că aceasta ar putea fi starea ancestrală a acestor melci de uscat. De fapt, acest păr i-ar fi putut ajuta pe melci să treacă de la un mediu apos la viața pe uscat în timpul perioadei mezozoice, în urmă cu 252-66 de milioane de ani în urmă, sugerează cercetătorii.

De ce avea păr?

Firele de păr sunt formate din stratul exterior plin de proteine al cochiliei melcului (pielea cochiliei), numit periostracum. Adăugarea de fire de păr la cochilie le costă energie pe animalele minuscule, așa că acest melc antic a avut probabil un avantaj selectiv în mediul lui tropical.

Bichain și echipa sa speculează că aceste avantaje ar fi putut include retenția de apă și protecția împotriva uscării cochiliei, permițându-le acestor animale să răspândească în nișe de sol uscat. Și la fel ca părul nostru de mamifer, este posibil ca puful de pe cochilie să fi ajutat la termoreglare. „Perii ar fi putut servi și drept camuflaj sau să protejeze melcul împotriva unui atac direct al păsărilor sau al prădătorilor din sol”, explică Adrienne Jochum. „Este posibil să fi avut, de asemenea, un rol în reglarea termică a melcului, permițându-le picăturilor mici de apă să adere la cochilie, servind astfel drept ‘aer condiționat’. Și, în cele din urmă, nu se poate exclude faptul că firele de păr ar fi oferit un avantaj în selecția sexuală”, a spus cercetătoarea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?