Janos T. Barabas, analist senior la Institutul Extern Maghiar, a explicat pentru presa maghiară că, în opinia sa, România a acceptat pierderea românilor din Ucraina pentru că este de părere că ar obţine statutul de putere regională prin anexarea Republicii Moldova. 

Janos T. Barabas a lucrat ca diplomat în ambasadele Ungariei din Bucureşti şi Chişinău. Acesta a explicat pentru publicaţia Kronika că România înfruntă problema minorităţilor din afara ţării în contextul alegerilor din 2024, însă principala problemă rămâne în Ucraina. De asemenea, spune analistul, "nu este de aşteptat prea mult sprijin din partea SUA, pentru că aceştia sprijină doar minorităţile care îi promovează politicile militare. Pentru Ungaria, garantarea drepturilor minorităţilor poate fi un punct de pornire, dar proporţiile maghiarilor transcarpatici din Ucraina sunt mai mari decât ale ucrainenilor din Ungaria". 

"România aspiră la rolul de putere regională, iar pentru asta anexarea Republicii Moldova este mult mai importantă decât supravieţuirea românilor din Ucraina", a mai declarat Janos T Barabas, analizând vizita recentă a preşedintelui Volodimir Zelenski la Bucureşti, precum şi vizita ulterioară a premierului Marcel Ciolacu la Kiev. 

Conform analistului maghiar, "călătoria preşedintelui Zelenski la Bucureşti şi întâlnirea bilaterală de la Kiev nu au fost neaşteptate. Ele au fost planificate cu mult timp în urmă, dar au fost anunţate din scurt, după ce negocierile dintre cele două părţi au fost finalizate". Negocierile la care face referire acesta ar fi legate de drepturile minorităţilor şi de exportul de cereale. 

"Guvernul român nu vrea să predea problemele naţionale partidelor extremiste, tocmai de aia pun presiune pe Kiev să ia măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia minorităţii româneşti din Ucraina. Asta trebuie interpretată în relaţie cu alegerile de anul viitor. Zelenski a dat şi un decret prin care a interzis folosirea termenului de limbă moldovenească, aşa că acum cei 400.000 etnici români din Ucraina vor fi toţi români. Până acum, 150.000 dintre aceştia s-au declarat Moldoveni. 

Mai rămân câteva probleme esenţiale, însă. Interdicţia folosirii limbii în şcoli şi la autorităţile locale, persecutarea şi intimidarea liderilor comunităţii, discriminarea comunităţii. 

În ceea ce priveşte exporturile de grâne, partea română a garantat tranzitul. Au fost şi câteva probleme de securitate care nu au fost făcute publice, dar e uşor de ghicit că e vorba de continuarea sprijinului din partea României. Zelenski are nevoie de succes, mai ales după ce Congresul american a ezitat cu privire la ajutorul militar suplimentar, iar aliaţii europeni, inclusiv polonezii, ridică din ce în ce mai multe obiecţii la sprijinirea Kievului. Aceste întâlniri (n.r cu preşedintele Iohannis şi cu premierul Ciolacu) indică nivelul crescut de importanţă geopolitică al României, de care guvernul de la Bucureşti vrea să profite. De asemenea, România vrea să fie o bază logistică pentru reconstrucţia Ucrainei. Dar, având în vedere infrastructura slabă a României, poate fi o ambiţie mult prea mare a Bucureştiului", a mai explicat el. 

De asemenea, explică el, "nu există îndoieli cu privire la formarea unui pol de putere România-Ucraina. Bucureştiul sacrifică românii din Bucovina şi Budza". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News