Sancţiunile vizează capacitatea Rusiei de a finanţa războiul, prin impunerea de sancţiuni economice suplimentare, a declarat Josep Borrell. Pachetul de sancţiuni conţine o interdicţie completă asupra ţiţeiului brut şi produselor petroliere livrate pe mare, dar nu include petrolul transportat prin conducte, ceea ce înseamnă că măsura acoperă 90% importurile europene de petrol din Rusia.

Interdicţia face obiectul anumitor perioade de tranziţie pentru a permite sectorului şi pieţei globale să se adapteze. Noul pachet de sancţiuni a fost adoptat după ce Ungaria şi alte câteva ţări au făcut, pentru aproape o lună, un lobby masiv împotriva unei propuneri de embargou total asupra petrolului rusesc importat de UE.

Presiunile Ungariei

De asemenea, presiunile Budapestei au avut succes şi în privinţa exceptării patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un susţinător fervent al preşedintelui rus Vladimir Putin, de la sancţiunile convenite de liderii statelor UE la începutul acestei săptămâni.

Noile sancţiuni prevăd excluderea celei mai mari bănci din Rusia, Sverbank, din sistemul internaţional de comunicaţii financiare SWIFT, interdicţii asupra a încă trei posturi de televiziune ruse deţinute de stat şi sancţiuni contra unor indivizi răspunzători pentru crime de război comise în Ucraina.

Pentru ca noile măsuri să intre în vigoare după adoptarea oficială, ele trebuie să fie publicate în Jurnalul oficial al UE. Cele cinci runde precedente de sancţiuni UE contra Moscovei au vizat economia, sistemul financiar, banca centrală, oficialităţi guvernamentale ruse de rang înalt şi pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său de apropiaţi. 

Citește și - Rusia îşi concentrează toate forţele asupra Donbasului. 20% din teritoriul Ucrainei este ocupat de Moscova

Invazia Rusiei în Ucraina a ajuns vineri în cea de-a 100-zi, o ofensivă care a permis Moscovei să ocupe 20% din teritoriul ucrainean şi care se concentrează în prezent pe zona Donbas (est) şi a oraşului strategic Severodoneţk din regiunea Lugansk, comentează France Presse.

'Am înregistrat câteva succese în bătălia pentru Severodoneţk, dar este încă prea devreme. Este zona cea mai dificilă în prezent', a indicat joi seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, evocând o situaţie similară în împrejurimile acestui oraş, în special la Lisiceansk şi Bahmut. Referindu-se la regiunea Donbas în ansamblul său, el a indicat că situaţia 'nu s-a schimbat în mod semnificativ în cursul zilei'de ieri.

'Pierdem între 60 şi 100 de soldaţi zilnic ucişi în lupte şi circa 500 sunt răniţi'

El comunicase anterior că situaţia în est este 'într-adevăr dificilă'. 'Pierdem între 60 şi 100 de soldaţi zilnic ucişi în lupte şi circa 500 sunt răniţi', a afirmat preşedintele ucrainean.

'Astăzi luptăm pentru fiecare metru al regiunii Lugansk', a declarat vineri dimineaţă Serghei Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene din această regiune. 'Şi, în pofida tuturor declaraţiilor ruşilor, întâmpinăm această dată sub drapel ucrainean', a spus el.

'De 100 de zile, ei (ruşii) distrug tot ceea ce era important în regiunea Lugansk', a adăugat el, afirmând că peste 400 de km de 'autostrăzi la standarde europene' au fost distruse, precum şi 33 de spitale, 237 de clinici rurale, aproape 70 de şcoli şi 50 de grădiniţe.

În ajun, el afirmase că Severodoneţk, capitala administrativă a Donbasului, este 'ocupată în procent de 80%' de către forţele ruse şi că se duc lupte înverşunate de stradă. Forţele ruse controlează în prezent 'circa 20%' din teritoriul ucrainean, adică aproape 125.000 km2, indicase joi preşedintele ucrainean. Înaintea invaziei, forţele ruse şi proruse controlau 43.000 de km2 din teritoriul Ucrainei, după anexarea peninsulei Crimeea şi preluarea unei treimi din Donbas în 2014.

Din 24 februarie, trupele ruse au avansat în special în estul şi sudul ţării, de-a lungul Mării Negre şi Mării Azov, controlând de acum un coridor de coastă strategic, care leagă estul rusesc de Crimeea, notează AFP. După eşecul ofensivei-fulger care trebuia să ducă la căderea guvernului de la Kiev, forţele ruse se concentrează la ora actuală asupra cuceririi Donbasului, unde se desfăşoară de acum un război de uzură. Liderii ucraineni au acuzat în aceste zile Moscova că vrea să facă din Severodoneţk 'un nou Mariupol'.

Port-strategic la Marea Azov, cucerit la jumătatea lunii mai

Acest port-strategic la Marea Azov, cucerit la jumătatea lunii mai, după predarea a peste 2.000 de combatanţi ucraineni care se baricadaseră în combinatul siderurgic Azovstal, a fost aproape în întregime distrus de bombardamentele ruseşti. Presiunea rusă rămâne de asemenea importantă asupra Doneţkului, altă regiune din Donbas, în special la Sloviansk, oraş situat la 80 km vest de Severodonţek.

Locuitorii din regiune sunt lipsiţi în special de gaze, apă şi electricitate, potrivit Kievului. Ucraina aşteaptă livrarea unor sisteme de lansatoare de rachete mai puternice promise de preşedintele american Joe Biden, sperând ca astfel să schimbe raportul de forţe pe teren.

Rusia a afirmat joi că a stopat afluxul de 'mercenari' străini care vor să lupte alături de armata Kievului, o forţă căreia susţine că i-a provocat pierderi grele în ultimele săptămâni.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul combatanţilor străini a fost 'aproape înjumătăţit', trecând de la 6.600 la 3.500 şi un 'mare număr' dintre ei 'preferând să părăsească' ţara 'cât mai rapid posibil'. Linii de cale ferată din regiunea Liov (Lvov), pe unde sosesc de obicei armele livrate Ucrainei de către ţările occidentale - ajutor denunţat de Moscova, au fost bombardate.

În sud, ucrainenii se îngrijorează în legătură cu o posibilă anexare a regiunii de către forţele ruse

În sud, ucrainenii se îngrijorează în legătură cu o posibilă anexare a regiunii de către forţele ruse, Moscova evocând organizarea unor referendumuri în luna iulie. La Nikolaiv (Mikolaiv), în apropiere de Odesa, bombardamentele ruseşti au făcut cel puţin un mort şi mai mulţi răniţi printre civili, a anunţat joi seara Comandamentul ucrainean al regiunii Sud. Pe plan diplomatic, ţările UE au aprobat joi un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei incluzând un embargo, cu unele excepţii, asupra achiziţionării de petrol, dar a renunţat să-l înscrie pe lista neagră pe şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, la presiunea Ungariei.

Textul mai trebuie să primească acordul scris al fiecărui stat membru în vederea publicării sale vineri în Jurnalul oficial pentru a permite intrarea în vigoare a măsurilor, a precizat preşedinţia franceză a Consiliului UE.

'Consumatorii europeni vor fi primii care vor suferi în urma acestei decizii'

'Consumatorii europeni vor fi primii care vor suferi în urma acestei decizii. Nu numai preţurile la petrol, ci şi cele ale produselor petroliere vor creşte. Nu exclud existenţa unui mare deficit de produse petroliere în UE', a declarat vicepremierul rus responsabil de energie, Aleksandr Novak, citat de AFP. În SUA, administraţia Joe Biden a anunţat noi sancţiuni care vizează o serie de oligarhi şi membri ai 'elitei' Moscovei, între care purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova. Vezi continuarea știrii aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News