UDMR lansează o campanie de informare privind recensământul care va începe în luna martie, a declarat Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca.

„Exact peste două luni, pe 14 martie, va începe recensământul în România. Cu acest prilej, astăzi în cadrul unei conferințe de presă, am lansat campania noastră de informare și susținere cu sloganul „Trăim aici, deci trăim” care este o parte profesională coordonată de Asociația de Analiză Politică Publică.RMDSZ consideră recensământul ca fiind cea mai mare provocare a anului 2022, deoarece acesta este cel mai mare eveniment statistic: cunoscând rezultatele, puteți evalua schimbările sociale din ultimii zece ani - cum ar fi recolta populației coului Încercarea a scăzut cu mai mult de un an și jumătate milioane de oameni în Zetes și migrație, 35 mii pe an numărul înscrierilor în școli scade - și planifică viitorul.În lunile următoare, vă vom spune de multe ori și multe locuri cele mai importante informații, cele două tipuri ale factorilor de recensământ.

În ceea ce privește actul pragmatic: pe baza rezultatelor recensământului, subvențiile între așezări și județe vor fi repartizate între așezări, precum și modificările cu locuințe, familie, educație, sănătate, decizii de angajare legat de unitate, situație socială.Actul simbolic, iar la noi acesta este cel mai important lucru este câți maghiari trăiesc în România. În cazul nostru, recensământul va avea succes atunci când comunitatea maghiară va fi numărată corect și eficient.

Prin urmare, încurajăm pe toată lumea să participe la împlinirea de sine menită a fi inovată, întreprinzându-și cu mândrie identitatea etnică, lingvistică și religioasă”, a transmis Kelemen Hunor, liderul UDMR.

Anna Horvath, vicepreşedinte executiv UDMR şi şef al grupului de lucru naţional pentru recensământ din cadrul UDMR, a declarat că după formarea grupului de lucru în septembrie anul trecut au fost înfiinţate grupuri de lucru judeţene. Scopul acestora este organizarea asistenţei şi informării în toate localităţile în care trăiesc cel puţin 50 de maghiari. Conform recensământului anterior se cunosc 1239 de asemenea aşezări.

Anna Horvath a adăugat că o treime din maghiarii din România trăiesc în localităţi ai căror primari nu sunt maghiari, unde rolul Bisericilor, şcolilor şi ONG-urilor devine mai important, deoarece în aceste localităţi se pot prezenta în a doua etapă a recensământului recenzori care nu vorbesc limba maghiară. Şeful grupului de lucru a considerat o mare provocare contactarea maghiarilor din România care se află în străinătate, numărul lor fiind estimat la 250-300 de mii.

Posibile mize

Kelemen Hunor a declarat că dacă eficienţa recensământului scade sub 90% şi peste 10% din date vor fi introduse din baze de date administrative care nu menţionează apartenenţa etnică, este posibil ca numărul maghiarilor din România să scadă sub un milion, potrivit MTI.

Miza recensământului, printre altele, o reprezintă fondurile acordate de Uniunea Europeană, acestea fiind raportate la populație. De asemenea, o altă miză poate fi legată de numărul locurilor de europarlamentari. 

Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporționalității degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populație mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporțional. România are, în acest moment, 33 de europarlamentari, doi fiind de la UDMR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News