Ucraina cere închiderea spaţiului aerian deasupra centralelor sale nucleare
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Elena Didila
WhatsApp
Foto: Pixabay, de Robert Waghorn
Foto: Pixabay, de Robert Waghorn
Ucraina cere închiderea spațiului aerian deasupra centralelor nucleare.

Ucraina cere închiderea spaţiului său aerian deasupra centralelor sale nucleare pentru a preveni o ”catastrofă nucleară globală”, a declarat ministrul adjunct de Externe al Ucrainei, Mikola Tociţki, în cadrul unei conferinţe la care au participat reprezentanţii ţărilor membre ale Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, cunoscut şi ca Tratatul de Neproliferare Nucleară (The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons), potrivit Rador.

În martie 2022, Ucraina ceruse pentru prima dată închiderea spațiului aerian deasupra centralelor nucleare, pe motiv că ”rușii survolează zonele ca să nu îi putem doborî, pentru că ar fi o catastrofă ecologică. Obuzele explodează în apropierea centralelor”, potrivit G4Media.

Iuriy Ignat, un purtător de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene, a declarat, vorbind despre închiderea spațiului aerian deasupra centralelor:

”Ei ”atârnă” deasupra centralei nucleare de la Cernobîl, inclusiv asupra structurii de protecție de deasupra centralei a 4-a, care stochează deșeurile radioactive. Și de-acolo atacă asupra obiectelor de infrastructură, asupra obiectelor militare și plumbului civil. O situație similară este și peste ZNPP. Ei bombardează și ar fi trebuit să-i doborâm, dar nu putem face asta (…) Pentru că riscurile unui accident la o centrală nucleară sunt prea mari. De aceea, este foarte important ca statele membre AIEA și NATO să ia în considerare urgent închiderea cerurilor deasupra Ucrainei și crearea unei zone de excludere a zborului aici”, a transmis Ignat.

De ce nu impune NATO o zonă de excludere aeriană în Ucraina, în ciuda cererilor repetate ale Ucrainei?

NATO a respins în mod repetat ideea impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, temându-se că acest scenariu ar conduce la o confruntare militară directă între Occident şi Rusia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat decizia NATO de a nu implementa o zonă de excludere a zborurilor în Ucraina.

”NATO a decis în mod deliberat să nu acopere cerul de deasupra Ucrainei”, a declarat Zelenski..

”Credem că țările NATO au creat o narațiune conform căreia zona de excludere de deasupra Ucrainei ar provoca agresiunea directă a Rusiei împotriva NATO. Aceasta este autohipnoza celor care sunt slabi, nesiguri în interior, în ciuda faptului că posedă arme mai puternice decât ale noastre", a spus el la acea vreme.

”Știind că noi atacuri și victime sunt inevitabile, NATO a decis în mod deliberat să nu închidă cerul deasupra Ucrainei. Astăzi, conducerea alianței a dat undă verde pentru continuarea bombardării orașelor și satelor ucrainene, refuzând să creeze o zonă de excludere.”, a mai precizat președintele ucrainean.

”Toți oamenii care vor muri de acum înainte, vor muri și din cauza ta, din cauza slăbiciunii tale, din cauza dezbinării tale.”, a mai zis Zelenski.

Iohannis: Poziția NATO e foarte clară! NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă

Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre implementarea unei zone aeriene de excludere deasupra Ucrainei:

„Poziția NATO este destul de clară. Nu, să fiu mai precis, poziția NATO este foarte clară: NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă. NATO dorește să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de granițele în care se desfășoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancțiuni economice. În consecință, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, un no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar, și nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziție este foarte clară și România s-a raliat la această poziție.“, a precizat președintele Iohannis.

Citește mai mult AICI.

Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear

Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear este un tratat internațional, deschis spre semnare în data de 1 iulie 1968 pentru a limita răspândirea armamentului nuclear.

188 state suverane sunt părți ale tratatului, totuși India și Pakistan, două din cele opt puteri nucleare confirmate (altfel spus, cele care au testat, în mod public, armament nuclear), și o putere nucleară neconfirmată (Israel) nu au semnat și nici nu au ratificat tratatul.

România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970, informează MAE.

O altă putere nucleară, Coreea de Nord s-a retras. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat. În New York, pe data de 11 mai 1995, părțile semnatare ale tratatului au decis, prin comun acord să extindă tratatul pe o perioadă nedefinită și fără condiții.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel