Descolindatul şi Botnicul sau Dedu Bodnicul sunt obiceiuri din zona Dobrogei practicate de Crăciun care nu s-au mai păstrat în zilele noastre, tradiţia sărbătorilor de iarnă pentru fiecare comunitate etnică evoluând în favoarea globalizării încă din anii 1920.
Directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea, Steluţa Pârâu, a declarat, pentru Agerpres, că descolindatul, gest ritualic contrar colindatului care se concretiza în aruncatul porţii pe câmp sau stricatul acoperişului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat.
"Aprinderea unui butuc din lemn la megleno-români şi aromâni este unul din obiceiurile de iarnă pe care l-am întâlnit doar în discuţiile cu subiecţii. Butucul era aprins în seara de Ajun până la Bobotează şi era păzit să nu se stingă. Acest obicei se practica şi la catalani şi spanioli. Soarele, pentru că iarna apărea mai puţin, era înlocuit astfel de foc, iar oamenii invocau soarele pentru a aduce căldură pământului şi roade bogate. Bătrânii spuneau că este de rău-augur dacă se stinge focul în perioada amintită", a menţionat Steluţa Pârâu.
În ceea ce priveşte elementele comune obiceiurilor practicate de comunităţile etnice din Dobrogea de Nord, directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară a menţionat că adresatul formulelor magice, oferirea de daruri se numără printre acestea, recreându-se astfel legătura dintre părinţi şi copii, bătrâni şi tineri, fete de măritat şi băieţi de însurat.
"Orice fapt se modernizează. Dacă societatea ar fi fost închistată, nu am mai fi ajuns în secolul al XXI-lea, dar ea este dinamică şi ca atare şi obiceiurile şi gesturile ritualice şi vestimentaţia sunt supuse schimbării. Cercetările efectuate la Murighiol, de exemplu, sat multicultural, cu populaţie de români, ucraineni, tătari, relevă că încă din anii 1920 flăcăii turci şi tătari mergeau la nunţile româneşti. Sau în obiceiurile de înmormântare nu exista ca femeile române să nu le ajute pe cele tătare. De asemenea, copiii musulmanilor mergeau cu Moş Ajunul împreună cu copiii români. Din aceste motive, cred că în Dobrogea globalizarea a început demult", a explicat Steluţa Pârâu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol