Data publicării: 21.11.2020 12:25

• Toți ochii pe Kamala, prima femeie președinte din istoria SUA? Cum va arăta America după înfrângerea lui Trump

Autor: Tudor Curtifan | Categorie: Stiri

Joe Biden și Kamala Harris, alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte, sursă foto: Joe Biden Facebook

Potrivit tuturor datelor, democratul Joe Biden, în vârstă de 78 de ani, a câștigat alegerile din SUA, urmând să fie învestit ca al 46-lea președinte al Statelor Unite. Până la o confirmare, Colegiul Elector se va reuni în SUA pe 14 decembrie, urmând ca noul președinte să preia mandatul pe 20 ianuarie 2021. În toată această perioadă Biden rămâne președintele ales.

Cu o prezență la vot care a bătut toate recordurile în istoria Statelor Unite, chiar și în plină pandemie cu peste 100.000 de cazuri de COVID-19 zilnic în „Tărâmul făgăduinței”, adevărul e că aceste alegeri s-au desfășurat sub imperiul unor tensiuni fără precedent. Cu toate că în genericul alegerilor Joe Biden a fost unul dintre actorii principali, la nivelul percepției publice Biden nu a lăsat decât impresia unui actor în rol secund. În fond, alegerea a fost între a continua încă patru ani cu Donald Trump ori a-l demite pe unul din cei mai controversați președinți din istoria Statelor Unite. Doar așa se explică și numărul uriaș de voturi.

„America will never be a socialist country”

Într-un discurs care va rămâne în istorie, în 2019, în fața Congresului american, și care ar trebui să fie studiat de viitorii studenți de științe politice, Donald Trump rostea celebra frază: „America will never be a socialist country” (n.a. - America nu va fi niciodată un stat socialist). Am evocat acest lucru pentru că e important să înțelegem dimensiunea scrutinul american din 3 noiembrie din SUA, care a fost și unul ideologic, nu doar politic.

A fost o alegere între conservatorism, reprezentat de Donald Trump, și progresismul globalist reprezentat de curentul democrat prin Joe Biden, dar mai ales Kamala Harris, vicepreședintele ales de Joe Biden. E important să înțelegem că bătălia nu s-a dat neapărat între dreapta și stânga așa cum le percepe noi, ci între conservatorism și globalism.

Fără să mă dezic de valorile conservatoare moderate în care cred, din capul locului trebuie să spunem că nu e cazul să ne panicăm că „neo-marxiștii” - termen folosit peiorativ de adversarii progresismului - vor transforma SUA în URSS. E absurd, pueril și vulgar pentru oricine înțelege cât de puțin din democrația americană. Sigur că înfrângerea lui Trump e o înfrângere și a conservatorismului, și una dureroasă, dar să propovăduiești ideea că America va deveni socialistă din 20 ianuarie 2021, e un nonsens de proporții vecin cu teoriile conspiraționiste despre reptilienii care conduc lumea.

Voi încerca să explic în următoarele rânduri de ce noua Administrație Biden va fi una moderată, deși progresistă, și de ce toți ochii sunt pe Kamala. Cea care va deveni prima femeie președinte în SUA.

De ce Administrația Biden-Harris nu va putea schimba radical SUA

1. Foto: Joe ... (joe-bide-kamala-harris_76049700.jpg)

Foto: Joe Biden și Kamala Harris, alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte, sursă foto: Joe Biden Facebook

- În primul rând Joe Biden, fostul vicepreședinte al lui Barack Obama, nu e văzut ca un progresist. În sânul Partidului Democrat, Biden reprezintă mai degrabă tabăra de centru, chiar spre dreapta, și nu progresismul globalist al Elizabethei Warren, ori socialismul lui Bernie Sanders, singurul senator american care a recunoscut că e socialist.

- În al doilea rând, să nu uităm că Donald Trump a obținut 73 de milioane de voturi. Cu aproximativ 10 milioane de voturi în plus față de 2016 când a învins-o pe Hillary Clinton. Ceea ce e imens! Sigur, Biden cu aproximativ 78 de milioane de voturi devine cel mai votat președinte din istoria SUA, record deținut de Obama cu aproximativ 69.5 milioane. Însă ar fi naiv să ne gândim că democrații vor duce politici care să radicalizeze și mai mult cei 73 de milioane de conservatori care l-au votat pe Trump. În cazul în care vrei să câștigi și peste patru ani alegerile, ai nevoie de o politică echilibrată într-o Americă profund divizată politic și ideologic. Pentru că în 2024 democrații și media nu vor mai avea pe cine demoniza pentru a mobiliza electoratul nehotărât și cel care de regulă nu votează, așa cum s-a întâmplat anul acesta. Asta deoarece nu îmi amintesc un președinte mai demonizat decât Donald Trump în istoria SUA. Nici măcar Nixon înainte de demisie.

- În al treilea rând, deși vor câștiga Casa Albă și își vor consolida în Congres poziția în Camera Reprezentanților, democrații nu vor avea Senatul care va fi republican și care are un rol esențial. Senatul va controla politica noii Administrații Prezidențiale în timp ce pe plan extern Biden nu are niciun motiv să nu continue în linii mari politica lui Trump, deși cu un mesaj mult mai moderat, atât în NATO în ceea ce privește atingerea pragului de 2% din PIB pentru Apărare, cât și cea din Orientul Mijlociu, puncte în care atât democrații cât și republicanii admit că Trump a „jucat bine”. Unde ar putea reveni Biden ar fi în Acrodul climatic de la Paris și la reluarea dialogului cu Iranul după ce Trump a rupt dezastruosul acord nuclear semnat de Administrația Obama-Biden în 2015.

Toate aceste lucruri, în opinia mea, și nu neapărat personalitatea sa, îl vor face pe Joe Biden un președinte slab.

Așadar, SUA vor continua să respire, pentru că America e ca un avion uriaș, modern și tehnologizat, care nu își poate schimba direcția în câteva secunde. Politica Americii nu poate fi schimbată radical în doar câțiva ani. Nu a făcut-o nici măcar atât de demonizatul Donald Trump.

Toți ochii pe Kamala. Kamala Harris, cel mai probabil prima femeie președinte din istoria SUA

3. Foto: Ager... (kamala_harris_joe_biden_36648200.jpeg)

Foto: Kamala Harris, vicepreședintele ales al Statelor Unite ale Americii

Nu a fost să fie Hillary Clinton în 2016, spulberată de Donald Trump. E foarte probabil să fie Kamala Harris. Când? Nu știm, dar probabil în următorii ani.

Joe Biden are 78 de ani. Celebrele sale gafe sunt arhicunoscute. E suficient să trecem în revistă doar că în ziua alegerilor și-a confundat nepoata cu fiul său decedat în 2015 ori că în alegerile primare din sânul Partidului Democrat, din primăvara acestui an, a anunțat că îl va învinge pe regretatul republican Ronald Regan, unul din cei mai mari președinți din istoria SUA, care a contribuit la prăbușirea comunismului, și care a trecut pragul acestei lumi în 2004.

În fond, chiar Joe Biden a declarat că vicepreședintele SUA va trebui să fie pregătit să preia mandatul încă din prima zi. Iar Kamala se pregătește.

Acest lucru se va și întâmpla, deși nu chiar din prima zi. Biden se va concentra pe partea de politică externă, urmând ca Kamala Harris, până să ajungă în Biroul Oval, să preia frâiele politicii interne, cum bine remarca diplomatul Cristian Diaconescu.

Sigur că Harris e mai apropiată de politica mai de stânga decât Biden. Pe lângă faptul că soțul ei colaborează cu o firmă cu legături în Partidul Comunist Chinez, Kamala e apropiată de Alexandria Ocasio-Cortez, o democrată americană, cunoscută pentru opțiunile ei de stânga, uneori chiar radicale.

Viitoarea vicepreședinte nu ascunde faptul că susține transgenderismul, promovează politica pro-LGBT și amnistia imigranților care au intrat ilegal în SUA. Exact valorile opuse promovate de conservatoarea Administrație Trump.

Kamala Harris, născută dintr-un cuplu jamaicano-indian, dar mândră de rădăcinile sale indiene pe care le invocă deseori, s-a născut în Oakland, California. Are 55 de ani și este senator de California.

Alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte a fost puțin surprinzătoare în contextul în care Kamala a fost un critic al lui Joe Biden în cadrul Partidului Democrat. Kamala a încercat să participe la alegerile primare democrate, dar s-a retras din lipsă de fonduri.

Kamala e fost procuror american. E căsătorită din 2014 cu avocatul Douglas Emhoff. Cei doi nu au copii, dar Kamala este mamă vitregă pentru doi copii pe care Emhoff îi are dintr-o căsnicie precedentă.

În loc de concluzii. Unde a greșit Trump

4. Foto: Ager... (donald_trump_agerpres_8_49215500.jpeg)

Foto: Președintele în exercițiu al SUA, republicanul Donald Trump

Trump a pierdut lupta cu establishmentul (sistemul sau deep state cum spun americanii). Pentru că, așa cum anunța chiar el, Trump nu a fost niciodată un președinte politic. Trump a fost rodul unui vot anti-sistem. Un președinte împotriva sistemului. Și un președinte înfrânt de sistem.

Trump a fost înfrânt pentru că, în opinia mea, a deschis prea multe fronturi. Mult prea multe. Nu stilul său aflat la periferia diplomației i-a adus înfrângerea. În fond, americanii știau ce votează. Trump, magnat american, a spus-o direct în ultimii ani: Dacă politicienii de la Washington și-ar fi făcut treaba el nu ar mai fi fost acolo, în Rose Garden.

Dar încăpățânatul Trump nu a știut când să facă compromisuri, nu a înțeles cum să supraviețuiască în politică, a fost luat de val și a fost învins de exact același estabilshment pe care el l-a spulberat în 2016. De un rprezentant al exact aceluiași establishment Obama-Clinton: Joe Biden.

Istoria ne-a învățat de atâtea ori că un război, fie el militar cât și politic, e sortit eșecului în momentul în care porți bătălii pe mai multe fronturi.

Sigur că Donald Trump nu e om politic. El are numeroase defecte. Dar ceea ce trebuie să admitem, fie că suntem admiratori ori critici ai trumpismului, e că Trump are mentalitate de învingător. Ceea ce îl face un adversar formidabil. Iar bătălia din 3 noiembrie a fost una cu adevărat formidabilă prin prisma acestui fapt. O încleștare titanică la nivel politic și ideologic.

Tocmai din aceste motive orgoliosul Trump, în fond om de afaceri, refuză să își recunoască înfrângerea și nu știe să piardă. Însă de la înălțimea funcției pe care o are, acuzele de fraudă trebuie demonstrate.

Sensul democrației s-ar prăbuși în cazul în care pe „Tărâmul făgăduinței”, s-ar demonstra că alegerile prezidențiale ar putea fi fraudate în așa fel încât să schimbe complet rezultatul. Toate aceste acuze vor trebui probate, iar justiția va fi cea care se va pronunța.

Ce s-ar schimba pentru România în cazul în care Biden ar conduce SUA?

În ceea ce privește România, nu cred că situația pentru noi se va schimba sub conducerea lui Joe Biden (Kamala Harris). România e un partener de încredere iar Biden, foarte important, e un fin cunoscător al Europei de Est, regiune pe care a și coordonat-o. Și, sub Administrație democrată, SUA au consolidat flancul Estic, au investit în Baza de la Mihail Kogălniceanu și au ridicat la Deveselu scutul anti-rachetă.

România are un loc special sub umbrela SUA, indiferent de administrație. Iar în comparație cu Polonia ori Ungaria, în ceea ce privește războiul politic intern din SUA, poziția noastră a fost una neutră și moderată. Ceea ce e lăudabil și reprezintă un succes al diplomației noastre.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News