Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Topul țărilor cu cele mai bune/cele mai proaste drumuri din Europa. Ucraina, peste România, în clasamentul mondial
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Iván Rivero)
Un sondaj a dezvăluit care sunt țările care au cele mai bune dar și cele mai proaste drumuri din Europa.
Olanda s-a clasat pe primul loc în Europa în Raportul Competitivităţii Globale pe 2019 publicat de Forumul Economic Mondial, ultimul studiu consistent privind calitatea drumurilor realizat înainte de apariţia pandemiei.
Aproximativ 12.987 de directori de firme din 139 de ţări au fost chestionaţi cu privire la calitatea, acoperirea şi starea drumurilor din ţările lor. Respondenţii au trebuit să noteze infrastructura rutieră din ţara lor pe o scară de la unu la şapte, unu însemnând drumuri extrem de proaste şi printre cele mai proaste din lume, iar şapte extrem de bune şi printre cele mai bune din lume.
În Europa sondajul a dezvăluit că statele vestice au - sau percep că au - cea mai bună infrastructură rutieră de pe continent. Europa de Est, în schimb, are în general o părere foarte precară despre calitatea propriilor drumuri. Olanda (notată cu 6,4) s-a situat pe primul loc în Europa - şi e depăşită numai de Singapore (6,5) la nivel mondial -, urmată de Elveţia (6,3 şi pe locul trei în lume), Austria (6,0), Portugalia (6), Spania (5,7) şi Croaţia (5,6), scrie Rador, citând Euronews.
La nivel mondial, locurile patru şi cinci au fost adjudecate de Hong Kong (6,1) şi Japonia (6,1).
Ultimele cinci clasate în Europa sunt Malta (3,3), şi locul 106 în lume din 141 de ţări, Ucraina (3,0 şi locul 114 în lume), România (3,0, respectiv 119), Bosnia şi Herţegovina (2,8, respectiv 121), iar pe ultimul loc e Moldova (2,6, poziţia 127 în lume).
Cele mai proaste drumuri din lume se află în Africa, Caraibe şi Orientul Mijlociu: Ciad (1,9), urmat de Mauritania (2,0), Madagascar (2,0), Yemen (2,1), Haiti (2,1) şi Republica Democrată Congo (2,1).
Citește și:
FACIAS cere CNAIR să recupereze banii plătiți pe studii de fezabilitate care au expirat
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția asupra sumelor uriașe pe care statul român, prin CNAIR, le cheltuie pe studii de fezabilitate care nu au nicio finalitate.
Documentele fie au expirat, fie au fost greșite pentru că nu au respectat parametrii tehnici, fie au conținut erori. Sunt cazuri în care pentru completarea, revizuirea sau refacerea unor studii de fezabilitate au fost achitate zeci de milioane de lei.
Un exemplu în acest sens privește autostrada Sibiu – Sebeș, care a trecut prin mai multe studii de fezabilitate expirate. În acest caz, CNAIR a scos periodic la licitație lucrările de reparații ale autostrăzii. Alte studii de fezabilitate expirate pentru autostrăzi plătite de stat sunt:
- Sibiu – Pitești;
- Sibiu – Făgăraș;
- Târgu Mureș – Ditrău;
- Ditrău – Târgu Neamț;
- Târgu Neamț – Iași – Ungheni
- Centura București Nord (la standard de autostradă).
Aceste acțiuni pot fi privite în termeni juridici drept infracțiuni de fals intelectual și uz de fals, cumulând prejudicii de sute de milioane de lei aduse statului român. Sumele sunt achitate integral din banii cetățenilor care nu pot beneficia de aceste drumuri. CNAIR nu vede însă lucrurile așa. Într-un răspuns la solicitările FACIAS, în cadrul proiectului „Închideți robinetul risipei!”, compania susține că în urma acțiunilor de control nu au putut fi demonstrate prejudicii aduse bugetului național și nu există persoane trase la răspundere, ori măsuri ce pot fi impuse. Așadar, drumurile și autostrăzile rămase doar pe hârtie nu înseamnă, pentru statul român vreo pierdere, deși a achitat sume colosale pentru studiile de fezabilitate, de mai multe ori. Citește mai departe>>
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
